ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 415/2025

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, secția civilă la 30 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamații Consiliul Județean Mureș și Județul Mureș au solicitat obligarea pârâtului Orașul Luduș la plata sumei totale de 1.795.961,40 RON, reprezentând contravaloarea componenței județene din taxa specială de salubrizare pentru finanțarea Sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, compusă din suma de 425.607,72 RON, aferentă anului 2019, și din suma de 1.370.353,68 RON, aferentă anului 2020; la plata sumei de 271.779,68 RON, reprezentând majorări de întârziere pentru debitului total restant, calculate conform art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ce se compune din suma de 93.633,70 RON, aferentă debitului restant din 2019, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2019), până la introducere cererii, suma de 109.628,30 RON, aferentă debitului restant din 2020, semestrul 1, calculată de la data scadenței (01.04.2020), până la data introducerii cererii, și suma de 68.517,68 RON, aferentă debitului restant din 2020, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2020), până la data introducerii prezentei cereri, precizându-se că aceste sume se constituie în venituri la bugetul județean. Reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata majorărilor de întârziere de 1%, conform art. 183 din Legea nr. 207/2015, de la data introducerii cererii de chemare și până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit, iar în subsidiar, la plata dobânzii legale penalizatoare pe zi de întârziere, stabilită conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, cu modificările și completările ulterioare, de la data scadenței (01.10.2019, 01.04.2020 și 01.10.2020), până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit, cu cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate prevederile art. 969, art. 1073, art. 1085-1086 și art. 1088 din C. civ. de la 1864, art. 102 din Legea nr. 71/2011, art. 17 din contractul de asociere încheiat la 02.11.2009, Hotărârile Consiliului Județean Mureș nr. 77/2019 și nr. 161/2019, Hotărârile Consiliului Local al Orașului Luduș nr. 73/2019 și nr. 224/2019, O.G. nr. 13/2011. La 4 octombrie 2021, reclamanții au depus cerere de modificare a acțiunii civile, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei totale de 1.601.238,90 RON, reprezentând contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubrizare pentru finanțarea Sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, compusă din suma de 229,880,82 RON, aferentă anului 2019, și suma de 1.371.358,08 RON, aferentă anului 2020, învederându-se că, dintr-o eroare suma de 193,512,86 RON, achitată cu ordinul de plată nr. x/31.12.2019 nu a fost scăzută din evidența analitică anterior formulării cererii de chemare în judecată. Reclamanții au solicitat, de asemenea, obligarea pârâtului la plata sumei totale de 261.837,13 RON, reprezentând majorări de întârziere aferente debitului total restant, calculate conform art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, ce se compune din suma de 69.907,26 RON, aferentă debitului restant din 2019, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2019), până la 30.09.2021, suma de 109.708,65 RON, aferentă debitului restant din 2020, semestrul 1, calculată de la data scadenței (01.04.2020), până la 30.09.2021, și suma de 82.221,22 RON, aferentă debitului restant din 2020, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2020), până la 30.09.2021 (sume care se constituie venituri la bugetul județean). Totodată, au solicitat obligarea pârâtului la plata majorărilor de întârziere aferente debitului total restant, calculate conform art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în continuare de la data introducerii cererii modificatoare, 04.10.2021, până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit sau, în subsidiar, la plata dobânzii legale penalizatoare pe zi de întârziere, stabilită conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, cu modificările și completările ulterioare, de la data scadenței (01.10.2019, 01.04.2020 și 01.10.2020), până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit. La 2 decembrie 2021, reclamanții au precizat obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul micșorării cuantumului pretențiilor, arătând că solicită obligarea pârâtului Orașul Luduș la plata sumei totale de 1.238.763,98 RON, reprezentând contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubrizare pentru finanțarea Sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, ce se compune din suma de 105.151,35 RON, aferentă anului 2019 și suma de 133.612,63 RON, aferentă anului 2020; suma de 247.181,47 RON, reprezentând majorări de întârziere aferente debitului total restant calculate conform art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, compusă din suma de 43.131,19 RON, aferentă debitului restant din 2019, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2019), până la 31.12.2021, suma de 119.029,33 RON aferentă debitului restant din 2020, semestrul 1, calculată de la data scadenței (01.04.2020), până la 31.12.3021, suma de 85.020,95 RON, aferentă debitului restant din 2020, semestrul 2, calculată de la data scadenței (01.10.2020), până la 31.12.2001, sume care se constituie venituri la bugetul județean; la plata majorărilor de întârziere aferente debitului total restant, calculate conform art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, de la data introducerii cererii modificatoare, până la achitarea efectivă a sumelor solicitate sau, în subsidiar, plata dobânzii legale penalizatoare pe zi de întârziere, stabilite conform art. 3 din O.G. nr. 13/2011, de la data scadenței și până la achitarea efectivă a sumelor solicitate la primul petit.

Hotărârea Tribunalului Mureș Prin sentința nr. 123 din 8 februarie 2022, Tribunalul Mureș, secția civilă a respins, ca nefondată, acțiunea formulată, modificată și precizată de reclamanții Consiliul Județean Mureș și Județul Mureș în contradictoriu cu pârâtul Orașul Luduș.

Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș, în primul ciclu procesual Prin decizia nr. 796A din 7 octombrie 2022, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis apelul declarat de reclamantul Județul Mureș - Consiliul Județean Mureș împotriva sentinței nr. 123 din 8 februarie 2022, pronunțate de Tribunalul Mureș, secția civilă. A schimbat hotărârea atacată, în sensul că a admis, în parte, acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul Județul Mureș - Consiliul Județean Mureș în contradictoriu cu pârâtul Orașul Luduș. L-a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 1.601.238,90 RON, reprezentând contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubritate pentru finanțarea Sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, din care suma de 229.880,82 RON, aferentă anului 2019 și suma de 1.371.358,08 RON, pentru anul 2020. L-a obligat pe pârât să plătească reclamantului dobânzi legale penalizatoare, calculate de la data scadenței obligațiilor de plată principale, până la data plății efective a debitului principal. A respins restul pretențiilor solicitate.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin decizia nr. 1420 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a admis recursul declarat de pârâtul Orașul Luduș împotriva deciziei nr. 796/A din 7 octombrie 2022 a Curții de Apel Târgu Mureș. A casat decizia recurată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe de apel.

Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș, în al doilea ciclu procesual Prin decizia nr. 415/A din 18 aprilie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis, după casare cu trimitere spre rejudecare, apelul declarat de reclamantul Județul Mureș - Consiliul Județean Mureș împotriva sentinței civile nr. 123 din 8 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Mureș. A schimbat hotărârea atacată, în sensul că: A admis, în parte, acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul Județul Mureș - Consiliul Județean Mureș în contradictoriu cu pârâtul Orașul Luduș. A obligat pârâtul să plătească părții reclamante suma totală de 1.238.763,98 RON, reprezentând contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubritate pentru finanțarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor Solide menajere și similare în județul Mureș, din care suma de 2105.151,35 RON, aferentă anului 2019 și suma de 1.133.612,63 RON, aferentă anului 2020. A obligat pârâtul să plătească părții reclamante dobânzi legale penalizatoare calculate de la data scadenței obligațiilor de plată principale și până la data plății efective a debitului principal. A respins restul pretențiilor. Prin încheierea din 20 mai 2024, Curtea de Apel Târgu Mureș a îndreptat, din oficiu, eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 415/A din 18 aprilie 2024, în sensul inserării corecte în alin. (4) al dispozitivului a sumei de "105.151,35 RON", în loc de "2105.151,35 RON", cum din eroare s-a consemnat.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 415/A din 18 aprilie 2024 și a încheierii din 20 mai 2024, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a declarat recurs pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Luduș. Prin cererea de recurs formulată, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei recurate, pentru motivul de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În dezvoltarea motivului de recurs, recurentul a arătat că instanța de apel a conchis că prejudiciul este determinabil, reținând că atât componenta locală a taxei, cât și cea județeană au fost determinate conform Anexei 10 la Regulamentul aprobat prin HCJ nr. 77/2019, unde se prevede că, pentru anul 2019, componente locală a taxei de salubrizare este de 5,05 RON/persoană/lună pentru utilizatorii casnici din mediul urban, iar componenta județeană a taxei datorate este de 3,88 RON/persoană/lună, în ceea ce privește utilizatorii casnici din mediul urban. În ceea ce privește anul 2020, instanța de apel a reținut că componenta județeană a taxei de salubrizare ar fi conform HCJ Mureș nr. 161/2019, în cuantum de 4,65 RON/persoană/lună pentru utilizatorii casnici din mediul urban, singura modificare față de anul 2019 fiind majorarea contribuției pentru economia circulară datorată Fondului de Mediu în cuantum de 0,76 RON/persoană/lună pentru utilizatorii casnici din mediul urban (3,88 RON+0,76 RON =4,651ei). În lumina acestor raționamente, instanța de apel a concluzionat că singurul element care se impune a fi clarificat este numărul de beneficiari ai serviciilor de salubritate. Or, această reținere a instanței, în sensul că numărul beneficiarilor serviciului de salubritate se raportează la populația rezidentă a fiecărei unități administrativ-teritoriale, astfel cum este comunicat acest număr de către instituțiile abilitate, are în vedere o interpretare greșită a normelor de drept material, întrucât la calculul acestei taxe trebuie avut în vedere populația concretă a acestui serviciu. În susținere, a învederat că prin Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare, adoptat prin HCJ Mureș nr. 77/2019 s-a stabilit faptul că taxa de salubrizare include două componente, respectiv cea locală și cea județeană, cu subcomponentele sale, și, de asemenea, s-a mai stabilit și nivelul taxei de salubrizare pentru anul 2019 în funcție de tipul de utilizatori. Însă, prin același regulament, nu s-a reglementat câtă parte din această taxă specială reprezintă componenta locală și câtă parte reprezintă componenta județeană, aspecte care sunt valabile și în cazul HCJ Mureș nr. 161/2019 prin care s-a aprobat nivelul taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș pe anul 2020 și, consecutiv, aplicabile și HCL Luduș nr. 73/2019 și HCL Luduș nr. 224/2019, pentru a se putea stabili certitudinea prejudiciului, inclusiv prin determinarea concretă a întinderii acestuia. A mai menționat că afirmația reclamanților, potrivit căreia elemente valorice ale taxei de salubritate aplicabile pentru anul 2020 din care pot fi deduse valorile componentei locale șl componentei județene se regăsesc în Raportul de specialitate al HCJ Mureș nr. 161/2019, este neconvingătoare atât din perspectiva faptului că raportul de specialitate amintit reprezintă un instrument de elaborare și nu actul administrativ propriu-zis, cât și din perspectiva faptului că HCJ-ului îi lipsește claritatea și precizia, astfel încât nu se poate conchide în sensul neexecutării corespunzătoare a contractului de asociere - în prezența unui prejudiciu determinat sau determinabil. Totodată, a precizat că caracterul cert, determinat/determinabil al creanței pretinse cu titlu de componentei județene a taxei de salubritate, se impune a fi analizată șl din perspectiva numărului real al populației orașului Luduș, beneficiari ai serviciului public de salubritate, având în vedere că beneficiarii serviciului nu pot fi alții decât persoanele declarate/înregistrate în evidențele fiscale locale și nicidecum categoria largă, abstractă șl parțial neînregistrată la serviciul fiscal local, a populației statistice, întrucât o mare parte din locuitorii orașului nu beneficiază de prestațiile de salubritate. Astfel, în condițiile în care noțiunea de "componentă județeană a taxei de salubrizare" sugerează, în mod semantic, faptul că este un element intrinsec al acestei taxe, a apreciat recurentul valoarea acestei componente nu poate fi pretinsă decât în raport cu taxa încasată, în mod efectiv, de la beneficiarii/utilizatorii serviciului public de salubrizare. Concluzionând, a învederat că, din perspectivă fiscală, nu pot prevala datele statistice, în condițiile în care bugetul local al unității administrativ-teritoriale este constituit din veniturile proprii care sunt impozitele și taxele locale percepute, în mod efectiv, de la populația declarată-utilizatori, contribuabili - în evidențele fiscale.

Apărările formulate în cauză Intimații-reclamanți Consiliul Județean Mureș și Județul Mureș au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că susținerile formulate prin cererea de recurs sunt aceleași cu cele dezvoltate și în faza recursului, în primul ciclu procesual, motive care au primit deja o dezlegare definitivă. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și prin raportare la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a criticat decizia instanței de apel din perspectiva interpretării și aplicării eronate a Regulamentului de instituire a taxei speciale de salubrizare, pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare, adoptat prin HCJ Mureș nr. 77/2019, a HCJ nr. 161/2019, a HCJ nr. 73/2019, HCJ 224/2019, a exigențelor Legii nr. 24/2000 și a art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006. Pentru analiza efectivă a criticilor deduse judecății, Înalta Curte constată necesar a menționa că prezenta cauză se află în cel de-al doilea ciclu procesual, ca urmare a casării cu trimitere dispuse printr-o decizie anterioară a instanței de recurs. Trebuie reamintit că, în raport cu art. 501 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemei de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, după casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele înaintate instanței a cărei hotărâre a fost casată. Ca atare, în caz de casare cu trimitere, instanța care urmează să rejudece cauza trebuie să procedeze în sensul și în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare, hotărârea instanței de control judiciar fiind obligatorie cu privire la problemele de drept dezlegate și la îndrumările enunțate. În cazul concret dedus judecății, instanța de recurs a statuat că sumele datorate de pârât au fost corect determinate pe baza valorilor stabilite în Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, aprobat prin Hotărârile Consiliului Județean Mureș nr. 77/2019 și nr. 161/2019. Totodată, a reținut că, la calcularea debitului datorat de pârât, este necesar a se avea în vedere numărul de locuitori evidențiați pe raza Orașului Luduș, neputând fi primite apărările acestei părți în sensul că determinarea componentei județene a taxei de salubrizare trebuia să se facă prin raportare la sumele efectiv colectate cu acest titlu. Astfel, a concluzionat că pârâtul trebuia să-și îndeplinească obligația de a colecta de la toți beneficiarii serviciului de salubrizare taxa aferentă. Însă, având în vedere că instanța de apel, în primul ciclu procesual, la pronunțarea hotărârii, a avut în vedere numai prima modificarea a acțiunii, iar nu și cererea ulterioară, prin care pretențiile au fost diminuate, constatând încălcat principiul disponibilității, a casat decizia atacată și a trimis cauza instanței de apel, în vederea rejudecării în raport de cererea formulată de reclamanți la 2 decembrie 2021. În rejudecare, instanța de apel, raportându-se la cererea astfel cum a fost modificată de reclamanți la data de 2 decembrie 2021, a reținut că, pentru anul 2019, la rubrica 2 din tabelul anexat cererii de chemare în judecată este menționată valoarea de 3,88 RON/persoană/lună pentru componenta județeană a taxei datorate de pârât, valoare care se regăsește, de altfel, și în tabelul anexat acțiunii modificate. Această sumă corespunde valorii prevăzute în Anexa nr. 10 la Regulament, la rubrica destinată utilizatorilor casnici din mediul urban. În ceea ce privește utilizatorii non-casnici, reclamanții au indicat suma de 189,63 RON/tonă, identică cu valoarea stabilită pentru această categorie în același capitol din Regulament, astfel încât cuantumul total al taxei de salubrizare pretins pentru anul 2019 se aliniază prevederilor regulamentare. Pentru anul 2020, instanța a constatat că, în tabelele anexate atât acțiunii inițiale, cât și acțiunii modificate, componenta județeană a taxei este menționată la valoarea de 4,65 RON/persoană/lună, iar pentru utilizatorii non-casnici la suma de 227,06 RON/tonă. Comparând aceste valori cu datele din raportul de specialitate care a fundamentat Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 161/20.12.2019 și cu prevederile primului tabel din Anexa nr. 10 la Regulament, instanța a reținut că taxa aferentă anului 2020 diferă de cea din anul anterior exclusiv prin majorarea contribuției la Fondul de Mediu, motiv pentru care valoarea totală a taxei pretinse este conformă cu Regulamentul aprobat. Un al doilea element avut în vedere la cuantificarea pretențiilor a fost numărul beneficiarilor serviciilor de salubrizare, respectiv 17.431 de locuitori ai orașului Luduș, cifră valabilă atât pentru anul 2019, cât și pentru anul 2020, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică și de Direcția pentru Evidența Persoanelor Mureș. În aceste condiții, instanța de apel a apreciat că valorile stabilite prin Regulament și prin hotărârile Hotărârile Consiliului Județean au fost respectate în determinarea componentei județene a taxei de salubrizare. Criticile formulate de recurentul-pârât, prin care susține lipsa caracterului determinabil al componentei județene al taxei speciale, precum și calculul incorect al acestei componente, atât prin raportare la Regulamentul aplicabil, cât și la numărul de locuitori evidențiați pe raza Orașului Luduș, contravin dezlegării date de instanța de recurs cu privire la acest aspect, care a stabilit, în mod definitiv, că sumele datorate de pârât au fost corect determinate pe baza valorilor stabilite în Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, aprobat prin Hotărârile Consiliului Județean Mureș nr. 77/2019 și nr. 161/2019, implicit fiind dezlegat obligatoriu și caracterul determinabil al componentei județene. Totodată, s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că determinarea componentei județene nu poate fi raportată la sumele efectiv încasate, ci trebuie să respecte rigorile Regulamentului și evidențele oficiale privind populația, aceasta fiind singura modalitate de calcul conformă dispozițiilor legale și regulamentare aplicabile. Or, aceste dezlegări au caracter obligatoriu pentru instanța de rejudecare și nu pot fi ignorate sau reinterpretate. În acest context, susținerile recurentului urmăresc repunerea în discuție a unor aspecte dezbătute și dezlegate jurisdicțional definitiv în anteriorul ciclu procesual, prin decizia de casare, care se bucură de imutabilitate jurisdicțională și se impune părților litigante și instanței de rejudecare cu valoare obligatorie și autoritate de lucru judecat, potrivit dispozițiilor art. 501, art. 430 și art. 431 din C. proc. civ. Drept urmare, instanța de rejudecare a fost ținută să respecte aceste îndrumări și a făcut-o în mod corect, motiv pentru care nu se poate reține existența unei încălcări a legii sub aspectul criticat. Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că decizia recurată a fost pronunțată cu respectarea prevederilor legale, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul art. 496 din același cod, va respinge, ca nefundat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 415/A din 18 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă. Având în vedere soluția de respingere a recursului declarat împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, fiind considerate nefondate argumentele expuse de recurent, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, și recursul declarat împotriva încheierii din 20 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, prin această încheiere fiind îndreptată eroarea materială privitoare la contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubritate.