ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3455/2024

Circumstanțele cauzei. 1.1. Prin sentința civilă nr. 519/29.05.2023 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. x/2017 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului Timiș, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei Dumbrăvița și A., obligând reclamantul la plata sumei de 7.560 către pârâta A., reprezentând cheltuieli de judecată, și la plata sumei de 3.500 de RON către pârâtul Primarul Comunei Dumbrăvița, cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul Prefectul Județului Timiș, solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii recurate și, pe cale de consecință, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, respectiv de anulare a Autorizației de Construire nr. x/14.07.2016 emisă pentru: Locuințe colective P+IE+Er și parcaje, precum și exonerarea Prefectului de la plata cheltuielilor de judecată solicitate 1.

Hotărârea atacată Prin decizia civilă nr. 831/26.09.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de recurentul Prefectul Județului Timiș împotriva sentinței civile nr. 519/29.05.2023 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosar nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații Primarul Comunei Dumbrăvița și S.C. A.. S-a casat sentința recurată și în consecință: s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului Timiș în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei Dumbrăvița și S.C. A.. S-a anulat anulat autorizația de construire nr. x/14.07.2016 emisă de pârâtul Primarul Comunei Dumbrăvița pentru lucrări de construire constând în "Locuințe colective P+1E+Er și Parcaje". 1.

Cererea de revizuire Împotriva acestei decizii, a formulat cerere de revizuire pârâta S.C. A., cerere înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Timișoara, sub număr de dosar nr. x/2023, solicitând admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot sau anularea deciziei mai sus evocate. S-a arătat că decizia pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în acest dosar este netemeinică și nelegală, fiind incidente prevederile art. 509 alin. (1) punctul 1 și 8 din C. proc. civ. În motivarea motivului întemeiat pe pct. 8 al art. 509 din C. proc. civ., s-a arătat că într-o speță similară, respectiv prin decizia nr. 1737/21.12.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2012, doi judecători care au făcut parte și din acest complet de judecată au pronunțat o hotărâre contrară celei atacate. Astfel, magistrații au conchis că în condițiile în care atât Hotărârea C.L. Dumbrăvița nr. 24/21.04.2005 cât și Hotărârea C.L. nr. 72/28.09.2006 se întemeiază pe Planul urbanistic general al comunei Dumbrăvița și completează acest plan urbanistic general(aprobat prin H.C.L. nr. 41/2002) și aceste hotărâri încetează a produce efecte juridice odată cu încetarea efectelor actului de bază în temeiul cărăruia au fost emise și pe care îl completează-Planul urbanistic al Comunei Dumbrăvița. Revizuenta a arătat că cei doi magistrați au stabilit că aceleași dispoziții nu se aplică, iar în speța de față, că aceleași dispoziții legale se aplică. În concluzie, s-a solicitat admiterea cererii de revizuire, deoarece este inadmisibilă o astfel de abordare a instanței de judecată care își schimbă practica de la caz la caz, aplicând și interpretând normele incidente în cauze similare în mod lapidar și abuziv. În drept au fost invocate prevederile art. 509 alin. (1) punctul 1 și 8 din C. proc. civ. 1.

La termenul de judecată din data de 18.01.2024 Curtea de Apel Timișoara a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. A dispus formarea unui nou dosar în ce privește soluționarea acestei cereri și a acordat termen de judecată la data de 19 februarie 2024, sub nr. unic de dosar x/2024 1.

Prin decizia civilă nr. 185 din data de 19.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024 s-a admis excepția de necompetență materială a instanței. A fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., formulată de revizuenta pârâtă S.C. A. împotriva deciziei civile nr. 831/26.09.2023 pronunțate în dosarul nr. x/2017 de către Curtea de Apel Timișoara, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Prefectul Județului Timiș și intimatul-pârât Primarul Comunei Dumbrăvița, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. 2. Apărările intimaților față de cererea de revizuire Prin întâmpinarea depusă în fața Curții de Apel Timișoara, intimatul – reclamant Prefectul Județului Timiș a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată. Raportat la Decizia nr. 1737 pronunțată în dosar nr. x/2012 s-a arătat că aceasta nu a fost comunicată intimatului-reclamant, care nu a fost parte în proces. S-a solicitat menținerea deciziei civile nr. 831 din 26 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. x/2017 ca fiind legală și temeinică sub toate aspectele. 3. Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii Înalta Curte, analizând în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., excepțiile de procedură, precum și cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, constată că excepția tardivității primează, excepție de procedură, peremptorie și absolută, urmând a fi analizată în cele de urmează. Cererea de revizuire este o cale de atac de retractare, reglementată de dispozițiile art. 509-513 C. proc. civ., care poate fi exercitată în cazurile și în condițiile expres prevăzute de art. 509-511 C. proc. civ. Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti […] în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri". În raport de conținutul normei de drept citate, pe deplin justificată prin prisma principiul siguranței raporturilor juridice, legat de interesul general al asigurării stabilității hotărârilor judecătorești definitive, Înalta Curte constată că există un singur termen atât pentru introducerea revizuirii cât și pentru motivarea acestuia, respectiv o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Astfel fiind, cererea de revizuire a deciziei nr. 831 din 26 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în considerarea motivului de revizuire reglementat prin dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., trebuia atât introdusă la instanță, cât și motivată în termen de o lună de la data de 26 septembrie 2023, indiferent de momentul comunicării deciziei, pe considerentul că în momentul cunoașterii soluției pronunțate de instanța de recurs, partea interesată putea aprecia în concret dacă este sau nu cazul să formuleze o cerere de revizuire. Înalta Curte constată că, deși decizia atacată a fost pronunțată la data de 26 septembrie 2023, revizuenta a depus cererea de revizuire la data de 23 noiembrie 2023, cu depășirea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce atrage sancțiunea decăderii prevăzute de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. Dispozițiile legale enunțate nu lasă loc la interpretare, fiind lipsit de relevanță momentul redactării și comunicării hotărârii atacate. În acest sens, are în vedere Înalta Curte considerentele Curții Constituționale exprimate prin decizia nr. 524/2016, în care, învestită fiind cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. pe motiv că acestea îngrădesc exercitarea drepturilor fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil al justițiabilului care este pus în situația de a promova o cale extraordinară de atac - revizuirea - împotriva unei decizii care nu este încă redactată și nu cuprinde considerentele, Curtea Constituțională a reținut că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și, pentru aceleași rațiuni, nu îngrădesc accesul liber la justiție al revizuentului. Amintește Înalta Curte și considerentele prezentate de Curtea Constituțională prin decizia nr. 530/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din C. proc. civ., în care instanța de control constituțional, acceptând ideea că o cale de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, a statuat că: (17) "… în ceea ce privește considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv." Se constată astfel că revizuentul nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege, ceea ce atrage sancțiunea decăderii prevăzute de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. 4. Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 513 din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată.