Decizia nr. 4332/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Hotărârea nr. 71 din 11 iunie 2022 Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, în dosarul nr. x/2021, a respins contestația formulată de către cercetatul disciplinar, notar public A, împotriva Hotărârii nr. 6 din 14 mai 2021 pronunțată de Consiliul de disciplină în dosarul nr. y/2021, în contradictoriu cu intimatul-petent Colegiul director al Camerei Notarilor Publici București. Împotriva acestei hotărâri persoana sancționată disciplinar a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate și, rejudecând contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 6 din 14 mai 2021, pronunțată de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România în dosarul nr. y/2021, admiterea contestației, desființarea hotărârii și respingerea acțiunii disciplinare ca nefondată.

Hotărârea recurată Prin Decizia nr. 3284 pronunțată în data de 19 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2/2022, Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de recurentul A împotriva Hotărârii nr. 71 din 11 iunie 2022 pronunțată de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici din București.

Calea de atac exercitată Împotriva Deciziei menționate la pct. 2 recurentul A a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecință trimiterii cauzei spre o nouă judecată Curții de Apel București.

Apărările formulate în cauză Intimata Camera Notarilor Publici din București a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. În esență, în motivarea excepției inadmisibilității a arătat că recursul exercitat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție constituie un veritabil recurs la recurs, fiind formulat cu privire la o hotărâre definitivă și constituie, prin urmare, o cale de atac inadmisibilă, neprevăzută de lege, în raport de dispozițiile art. 483 alin. (1) art. 460 alin. (1) și art. 634 alin. (1) C. proc. civ.

Alte aspecte procesuale În ședința publică din 16 aprilie 2024, recurentul-reclamant A a depus o cerere de sesizare a Curții Constituționale prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a tezei a V-a (ultima) din cadrul art. 75 alin. (11) al Legii nr. 36/1995, așa cum a fost modificat prin Decizia nr. 291/2022 pronunțată de Curtea Constituțională a României, în raport de dispozițiile art. 1 alin. (5) art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituția României. Pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale s-a format dosarul asociat nr. x/2/2022/a1.

Procedura de soluționare a recursului În această etapă s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 art. 490 C. proc. civ.. În temeiul dispozițiilor art. 490 alineat 2, coroborat cu art. 4711 și art. 201 alineatele 5 și 6 C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 16 aprilie 2024, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 18 decembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția Înaltei Curți cu privire la cererea de recurs Analizând, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii de atac a recursului, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) C. proc. civ.: „(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii”, iar potrivit art. 22 alin. (1) din același act normativ: „(1) Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile”, obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii (art. 124 din Constituția României). Totodată, potrivit dispozițiilor art. 457 C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Din interpretarea acestora dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata (în toate stadiile procesuale) și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței. Așadar, din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care Codul de procedură civilă sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. În speță, prin Hotărârea Consiliului UNNPR nr. 71 din 11 iunie 2022 s-a respins contestația formulată de către cercetatul disciplinar, notar public A, împotriva Hotărârii nr. 6 din 14 mai 2021 pronunțată de Consiliul de disciplină în dosarul nr. y/2021, în contradictoriu cu intimatul-petent Colegiul director al Camerei Notarilor Publici București Împotriva acestei hotărâri, recurentul A a formulat recurs la Curtea de Apel București, care, prin Decizia nr. 3284 din 19 decembrie 2022, a respins această cale de atac, ca nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată: „(...) Hotărârea prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă.” Prin urmare, hotărârea atacată în prezenta cauză cu recurs, este pronunțată de o instanță de recurs, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, această concluzie rezidând din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac. Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă, într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției. Așa fiind, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva Deciziei nr. 3284 din 19 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, care are caracter definitiv potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. este inadmisibil, hotărârea nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ..

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În consecință, pentru considerentele expuse și textele de lege invocate, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurentul A împotriva Deciziei nr. 3284 din 19 decembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, ca inadmisibil.