ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 780/2024

HOTĂRÂRE
13.02.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 780/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 959 din 27 iunie 2023 emise de secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;

2) obligarea intimatului secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii să înainteze Președintelui României propunerea de eliberare din funcția de procuror a reclamantului prin pensionare.

În motivarea contestației, partea a araătat că secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al magistraturii soluționând cererea de eliberare din funcție a dispus prin hotărârea contestată nr. 959/2023 la art. 1 - Suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție, prin pensionare, formulată de domnul A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, în prezent suspendat din funcție, până la soluționarea definitivă a cauzei penale.

Hotărârea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea 305/2022 privind CSM și art. 214 alin. (2) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Din cuprinsul Legilor nr. 305/2022 și nr. 303/2022, a articolelor art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea 305/2022, art. 214 alin. (2) din Legea 303/2022, art. 213 alin. (3) și art. 214 alin. (5) din Legea 303/2022 și din Decizia nr. 390311/30.05.2023 eliberată de Casa teritorială de pensii 161 – Dolj, privind acordarea pensiei de serviciu, rezultă că cererea de pensionare a contestatorului a fost soluționată de către casa teritorială de pensii competentă, astfel că cererea nu mai poate fi suspendată.

În cuprinsul dispozitivului hotărârii secția pentru procurori hotărăște suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție, soluție care nu este prevăzută de textele legale.

Așadar, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în mod nelegal a dispus suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție în temeiul art. 214 alin. (2) din Legea 303/2022, deoarece soluția nu este prevăzută de lege, iar cererea de pensionare a fost soluționată favorabil și emisă Decizia nr. 390311/30.05.2023. Atribuțiile secției sunt de a informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prev. de art. 214 care are ca efect suspendarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Rezultă clar că secția pentru procurori nu poate suspenda cererea de eliberare din funcție.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalității Hotărârii nr. 959 din 27 iunie 2023 prin care secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a suspendat soluționarea cererii de eliberare din funcție, prin pensionare.

Prealabil, Înalta Curte va respinge excepția nulității contestației pentru lipsa semnăturii olografe invocată de intimatul Consiliului Superior al Magistraturii constatând că la dosarul cauzei se află un exemplar al contestației semnată olograf de către contestator.

Analizând motivele de nelegalitate prezentate în cadrul contestației de față, precum și apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil și a documentației care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reține următoarele:

În motivarea cererii de transfer, contestatorul a invocat că soluția dispusă prin actul administrativ atacat nu este prevăzută de lege, iar din cuprinsul Legii nr. 303/2022, al Legii nr. 305/2022 precum și al Deciziei nr. 390311/30.05.2023 eliberate de Casa Teritorială de Pensii 161- Dolj rezultă că cererea sa de pensionare a fost deja soluționată astfel încât nu mai putea fi suspendată.

A mai învederat reclamantul că suspendarea cererii de eliberare din funcție nu intră în atribuțiile secției pentru procurori, ci numai informarea Casei Naționale de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de art. 214 din Legea nr. 303/2022.

Reclamantul nu contestă starea de fapt reținută în justificarea suspendării dispuse prin Hotărârea nr. 959 din 27 iunie 2023 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale și începerea judecății pentru infracțiunile de abuz în serviciu.

Asupra fondului cererii formulate de reclamant, Înalta Curte constată că argumentele invocate de acesta în susținerea nelegalității Hotărârii nr. 959 din 27 iunie 2023 nu sunt fondate. Prin Hotărârea nr. 959 din 27 iunie 2023 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție prin pensionare a domnului A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, suspendat din funcție, până la soluționarea definitivă a cauzei penale.

Astfel, potrivit art. 201 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătorii și procurorii sunt eliberați din funcție în următoarele cazuri: ajdemisie; b) pensionare, potrivit legii; (...) ".

Conform art. 213 alin. (3) din din Legea nr. 303/2022 "Cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție."

Pe de altă parte, art. 214 din Legea nr. 303/2022 stabilește că "(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracțiune în legătură cu acestea ori o infracțiune contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

(2) Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluționarea definitivă a cauzei. în această perioadă, persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public."

Sintetizând prevederile legale anterior menționate rezultă că magistrații cu privire la care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 nu beneficiază de pensia de serviciu, pentru această categorie legiuitorul instituind un caz de suspendare de drept a acordării, respectiv a plății pensiei de serviciu până la soluționarea definitivă a cauzei.

Suspendarea de drept a acordării pensiei de serviciu intervine "ope legis", context în care CSM-ul sesizat cu cererea de eliberare din funcție prin pensionare, în virtutea atribuțiilor conferite de legiuitor, este obligat să suspende procedura de pensionare care se finalizează cu emiterea decretului de pensionare, în condițiile în care constată s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 față de un magistrat.

Astfel, emiterea deciziei de pensionare de către casa teritorială de pensii în cazul unui magistrat, rămâne fără efect în lipsa hotărârii CSM și a decretului de pensionare publicat în Monitorul Oficial, întrucât punerea în plată a deciziei este condiționată și de îndeplinirea condițiilor speciale de pensionare (publicare în Monitorul Oficial a decretului de eliberare din funcție).

În aceste condiții, în mod corect a procedat secția pentru procurori când a dispus suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de domnul procuror A..

Distincția terminologică pe care reclamantul o face între cererea de eliberare din funcție și cererea de acordare a pensiei de serviciu nu prezintă relevanță sub aspectul legalității Hotărârii nr. . 959 din 27 iunie 2023, întrucât plata pensiei de serviciu are caracter subsecvent îndeplinirii procedurii speciale de eliberare din funcție a magistraților, iar prevederile generale în materie de plata a pensiilor - art. 106 și următoarele din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu prevăd în sarcina caselor de pensii posibilitatea suspendării acordării pensiei in ipoteza reglementată de art. 214 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, în situația intervenirii acesteia anterior îndeplinirii condițiilor speciale de pensionare (emiterea și publicarea în Monitorul Oficial a decretului de pensionare).

Relevantă sub acest aspect este Decizia nr. 22 din 19 martie 2018 de înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care sa respins ca inadmisibilă sesizarea privind interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcție prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004.

în considerentele deciziei s-a reținut că "practica instanțelor este aproape unanimă în a aprecia că sintagma data pensionării din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 trebuie interpretată în sensul că aceasta este data eliberării din funcție a magistratului prin pensionare, respectiv data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție."

Instanța supremă a reținut, totodată, că "din analiza hotărârilor judecătorești comunicate de curțile de apel, la cererea înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă că jurisprudența, în aplicarea textului art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este conturată, astfel că nu mai este vorba despre o chestiune de drept nouă. Toate instanțele de judecată, cu două excepții, au exprimat opinia potrivit căreia data pensionării este data eliberării din funcție prin pensionare. Și argumentarea soluțiilor pronunțate a fost unanimă, în sensul că decizia privind acordarea pensiei de serviciu emisă de casele teritoriale de pensii nu produce efecte juridice în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcție prin pensionare a magistratului. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensie de serviciu și, în caz afirmativ, propune Președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare."

Având în vedere că soluția legislativă din cadrul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 a fost preluată și în noua reglementare (art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022), interpretarea oferită de instanța supremă în cadrul Deciziei nr. 22/2018 își menține valabilitatea, fiind aplicabilă și în cauza de față.

Deopotrivă, este adevărat că prin Hotărârea nr. 301/27.03.2008 a Plenului CSM s-s-a stabilit că la soluționarea cererilor de eliberare din funcție prin pensionare, formulate de judecători și procurori, se impune a se analiza doar existenta deciziei de pensionare întrucât constatarea îndeplinirii condițiilor legale pentru a beneficia de pensie este atributul Casei de Pensii, însă hotărârea vizează limitele de apreciere ale CSM-ului asupra cererii de pensionare pe fond, atunci când sunt îndeplinite condițiile care permit evaluarea pe fond a cererii, ipoteză care nu se regăsește în prezenta cauză, întrucât existența ipotezei reglementată de art. 214 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 la momentul formulării cererii de eliberare din funcție prin pensionare a fost interpretată în mod corect de pârât ca fiind un impediment pentru evaluarea fondului cererii de eliberare din funcție.

Totodată, sunt vădit nefondate susținerile reclamantului în sensul că secția pentru procurori nu ar fi fost competentă să dispună măsura suspendării soluționării cererii de eliberare din funcție prin pensionare atât timp cât potrivit art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuția de a propune Președintelui României eliberarea din funcție a procurorilor, fiind firesc că tot acesteia îi revine competența de a soluționa orice incidente care survin pe parcursul soluționării cererii de eliberare din funcție prin pensionare, iar potrivit art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 305/2022 secția pentru procurori îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Având în vedere argumentele mai sus expuse, apreciem că în cauză au fost aplicate în mod judicios toate prevederile legale în vigoare de către secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantul nefacând dovada incidenței vreunui motiv de nelegalitate a actului administrativ atacat.

3.3. Temeiul legal al soluției pronunțate

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 959 din 27 iunie 2023 prin care secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a suspendat soluționărea cererii de eliberare din funcție prin pensionare a domnului A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.

Respinge excepția nulității contestației pentru lipsa semnăturii olografe invocată de intimatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Respinge contestația declarată de contestatorul A. împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Procurori nr. 959 din 27 iunie 2023.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-01-13
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 24/2025
Asupra recursului de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii Prin hotărârea nr. 13P din 20 noiembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru pr
ÎCCJ 2024-06-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3099/2024
Ședința publică din data de 5 iunie 2024 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Contestația judiciară Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casaț
ÎCCJ 2018-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3222/2018
Asupra contestației de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea contestată Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 397 din 6 aprilie 2017 s-a dispus:
ÎCCJ 2024-01-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 127/2024
sprijinul cazului bine justificat aspecte ce țin de însăși oportunitatea emiterii actului administrativ atacat, critici care vizează fondul cauzei și care pot fi analizate numai în cadrul capătului de cerere având ca obiect anularea actului
ÎCCJ 2021-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2269/2021
ării sale din funcția de procuror, în temeiul art. 64 slin. 4 teza 4 din Legea nr. 303/2004, constatând că prezentarea sa la expertiza de specialitate a intervenit în perioada prevăzută de lege. 2. Hotărârea instanței de fond Prin încheiere
Sursă