ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3813/2024

Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vaslui, la data de 03.11.2021, sub dosar nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată, în calitate de pârâtă, Agenția Națională de Integritate (ANI), solicitând anularea actului administrativ - Raport de evaluare nr. x/18.10.2021, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate și comunicat în data de 21.10.2021, ca fiind nelegal si netemeinic, în legătură cu modalitatea de cercetare asupra unui eventual conflict de interese în cauză, raportat la situația de fapt si de drept reținută. Prin sentința nr. 54 din 23 februarie 2022, Tribunalul Vaslui a admis excepția de necompetență materială, invocată prin întâmpinare de pârâta Agenția Națională de Integritate și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în favoarea Curții de Apel Iași. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/2022.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 65 din 23 mai 2022, Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Recursul declarat de reclamantul A. Împotriva sentinței nr. 65 din 23 mai 2022, pronunțată de instanța de fond, a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinței recurate, iar, în urma rejudecării, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Hotărârea contestată pe calea de atac a revizuirii Prin Decizia nr. 604 din 6 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 65 din 23 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Cererea de revizuire Împotriva Deciziei nr. 604 din 6 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022, recurentul-reclamant A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ. În motivarea căii de atac, revizuentul a susținut că instanța de recurs (minus petita) efectiv nu a analizat în cadrul susținerilor și a dezbaterilor în fața instanței decât elementul privind existenta licitației publice, aspect care cu atât mai mult duce la concluzia superficialității și a modului greșit de a concluziona în sensul existenței acestui conflict de interese. În contextul expunerii situației de fapt și a reluării argumentelor din acțiune și din cererea de recurs, a invocat netemeinicia și nelegalitatea documentelor emise de către pârâta ANI și care produc consecințe grave asupra mandatului de consilier local și asupra patrimoniului societății B.. În opinia sa, nici acest lucru minus petita, deși a fost cerut, nu a fost analizat de instanța de recurs prin decizia dată. Astfel, un aspect deosebit de important pe care instanța de judecată l-a tratat superficial sau nu l-a analizat deloc (minus petita) este contextul în care societatea a fost nevoită să participe la licitație, context care a apărut ulterior adoptării hotărârii de consiliul local. În concluzie, revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire și analizarea cu atenție a contextului prin care s-a decis participarea la licitație, în condițiile în care, practic, prin conduita sa, acesta a protejat fraudarea fondurilor publice. Dacă nu participa la licitație, terenurile urmau să fie concesionate pe o sumă modică, de circa patru ori mai mică față de cea ofertată de acesta în cadrul licitației.

Apărările formulate în revizuire Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în opinia sa, calea de atac fiind exercitată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. S-a mai susținut că, prin reluarea tuturor motivelor de fapt și de drept expuse prin cererea de chemare în judecată, prin cererea de revizuire se dorește rejudecarea dosarului, cu încălcarea principiului securității juridice, dat fiind că în cauză a fost pronunțată o decizie care a dezlegat complet și legal toate solicitările părților, iar instanța de recurs a realizat complet analiza motivelor de recurs, contrar susținerilor revizuentului.

Procedura de soluționare a cererii de revizuire În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de revizuire și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de 513 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 și art. 201 alin. (1), (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 12 septembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților. La termenul de judecată din 30.05.2024 a fost soluționată cererea de suspendare a deciziei împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, în sensul respingerii cererii, ca inadmisibilă. II. Considerentele și soluția asupra cererii de revizuire Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., admisibilitatea căii de atac, urmează să admită excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare și să respingă cererea de revizuire ca inadmisibilă. Înalta Curte amintește că revizuirea este o cale extraordinară de atac reglementată de dispozițiile art. 509 - 513 C. proc. civ., care poate fi exercitată numai în condițiile și cazurile expres prevăzute de art. 509 - 511 C. proc. civ. Dispozițiile legale ce o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea acesteia nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege. Prin urmare, în cadrul acestei căi extraordinare de atac se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate. Art. 509 din C. proc. civ. reglementează condițiile de admisibilitate, atât cu caracter comun, pentru toate motivele ce pot fi invocate pe această cale, cât și condițiile specifice fiecăruia dintre motivele de la pct. 1-11. Se constată că, în speță, revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; (…)", cu referire concretă la teza privind nepronunțării asupra unui lucru cerut (minus petita). Condiția comună de admisibilitate se referă la obiectul revizuirii, respectiv la hotărârile care se pot ataca pe această cale, respectiv o hotărâre pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul. Alin. (2) al art. 509 prevede că sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul, pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3, pct. 4 și pct. 7-10, nu și la pct. 1, care constituie temeiul revizuirii de față. Astfel, se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești numai dacă este vorba despre o hotărâre definitivă pronunțată de instanța de apel, o hotărâre definitivă a primei instanțe împotriva căreia nu s-a declarat apel sau o hotărâre pronunțată de instanța de recurs, hotărâre prin care se evocă fondul. Evocarea fondului implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecata anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând sa se da o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății. O hotărâre a instanței de recurs evocă fondul și atunci când se rejudecă pricina în fond după casarea cu reținere sau când, în recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri noi care au fost determinante în pronunțarea soluției. Prin urmare, nu poate forma obiectul revizuirii întemeiate pe pct. 1 al art. 509 C. proc. civ., întrucât nu evocă fondul, hotărârea instanței de recurs prin care s-a respins recursul. Or, Înalta Curte constată că obiectul cererii de revizuire de față îl formează Decizia nr. 604 din 6 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 65 din 23 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția de contencios administrativ și fiscal, hotărâre care nu face parte din categoria hotărârilor expres și limitativ prevăzute de textul antereferit din C. proc. civ., întrucât nu evocă fondul, nefiind pronunțată după casarea cu reținere ori pe baza unor înscrisuri noi administrate în recurs și care să fi fost determinante în pronunțarea soluției. În concluzie, în speță, ipoteza reglementată de textul de lege anterior menționat nu este respectată, dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. nelăsând loc de interpretare asupra faptului că antamarea fondului cauzei, prin hotărârea a cărei revizuire se cere, este o condiție de admisibilitate a cererii de revizuire, instanța de recurs nesoluționând fondul cererii de chemare în judecată formulată de reclamant. Temeiul legal al soluției pronunțate în revizuire Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă. PENTRU ACESTE MOTIVE,