ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 162/2025

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 24 martie 2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu societatea B. constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei prevăzute la art. 2 din contractul de credit nr. x din data de 16 iunie 2005 vizând comisionul de întocmire a dosarului de credit de 6% din valoarea creditului – 84 de euro, constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei prevăzute la art. 3 din același contract vizând dobânda de 10,50% pe an și indexarea procentului de dobândă în conformitate cu costul resurselor de creditare, solicitând totodată obligarea la restituirea sumei de 84 de euro cu dobânda legală penalizatoare de la momentul achitării și până la data restituirii efective, precum și a tuturor sumelor achitate peste dobânda de 10,50%, cu dobânda legală penalizatoare.

Prin sentința civilă nr. 1119 din 20 martie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu-Severin.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în cauză, raportat la obiectul dosarului, operează o competență teritorială alternativă – fie cea de la domiciliul pârâtului, instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., fie cea reglementată de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Cum în cauză reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, în circumscripția căreia se află domiciliul procesual ales al acestuia și nu domiciliul ori locuința în fapt a reclamantului, fiind evident că nu a înțeles să sesizeze instanța de drept comun, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu-Severin, în circumscripția căreia se află domiciliul reclamantului.

Prin sentința civilă nr. 2964 din 15 octombrie 2024, Judecătoria Drobeta-Turnu-Severin a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, reținând că în cauză, Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale invocate de pârâtă prin întâmpinare la cel de-al doilea termen de judecată, ulterior verificării și stabilirii competenței la primul termen de judecată, ceea ce contravine art. 132 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum rezultă și din Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 31/2019.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Drobeta-Turnu-Severin a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență, fiind înregistrat pe rolul secției I civile la 12 decembrie 2024.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că cele două instanțe aflate în conflict și-au declinat reciproc competența de soluționare, prima reținând că art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instituie un drept de opțiune în favoarea instanței de la domiciliul pârâtului, iar nu de la domiciliul său procesual ales, în vreme ce cea de-a doua a reținut că Judecătoria Cluj-Napoca a procedat la analizarea excepției necompetenței teritoriale cu încălcarea prevederilor art. 132 alin. (2) C. proc. civ., după ce, la primul termen de judecată își verificase competența și acordase termen pentru administrarea probatoriului.

Din analiza dosarului Judecătoriei Cluj-Napoca, prima instanță învestită, reiese că la primul termen de judecată din data de 18 octombrie 2023, instanța a procedat la efectuarea verificărilor impuse în mod imperativ de dispozițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ. și a constatat că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, acordând termen în vederea administrării probei cu interogatoriul reclamantului.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 20 martie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale invocate prin întâmpinare de către pârâtă și reiterată prin notele scrise depuse la dosar în data de 13 martie 2024 și, admițând excepția, a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu-Severin.

Referitor la regimul juridic al invocării excepției de necompetență, Înalta Curte observă că legiuitorul a stabilit o limită temporală pentru invocarea excepției de necompetență, și anume, până la primul termen la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, respectiv termenul la care părțile, legal citate, pot pune și concluzii – limită care în cauză a fost depășită.

Expresia "primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii" semnifică acel termen de judecată la care atât părțile, cât și instanța pot, în concret, să invoce excepția de necompetență, fără a fi afectat de incidente de ordin procedural ce ar putea conduce la amânarea ori suspendarea cauzei și care ar avea prioritate în economia procedurală a cauzei, lipsind, astfel, de eficacitate posibilitatea părților și a instanței de a invoca excepția.

Înalta Curte reține că la termenul de judecată din data de18 octombrie 2023, părțile erau legal citate și puteau pune concluzii, iar instanța nu a pus în discuție și nu s-a pronunțat asupra excepției necompetenței teritoriale invocate prin întâmpinare de către pârâtă, ci dimpotrivă, a reținut că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza.

Or, dacă necompetența – deși legal invocată de pârâtă prin întâmpinare, nu a fost pusă în discuție la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, ci mai mult, instanța a pronunțat încheierea prevăzută de art. 131 alin. (1) C. proc. civ. reținându-și propria competență, aceasta se acoperă definitiv și nu mai poate fi invocată în tot cursul procesului.

În cauză se aplică cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunțată în recurs în interesul legii, în paragrafele 53 și 54:

"53. Invocarea excepției de necompetență materială procesuală de soluționare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, competența fiind câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea. În situația în care prima instanță invocă excepția necompetenței sale după momentul procesual reglementat expres de art. 131 din C. proc. civ., instanța ulterior învestită își poate declina competența în favoarea primei instanțe cu motivarea că această instanță a devenit competentă să soluționeze cauza, ca urmare a pronunțării unei încheieri interlocutorii prin care a reținut că este competentă material.

Așa fiind, în concordanță cu cele statuate în decizia nr. 31/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, efectul neinvocării excepției necompetenței teritoriale in limine litis este acela al definitivării competenței instanței pe rolul căreia se află cererea de chemare în judecată, în baza dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., operând, totodată, o prorogare legală de competență sui-generis în favoarea instanței inițial necompetente.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca, este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2025.