ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 806/2025

HOTĂRÂRE

14.05.2025

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 806/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 14 mai 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 15.12.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., următoarele: 1) să se constate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei prevăzute la art. 8 din contractul de credit nr. x din 17.03.2008, privitoare la comisionul de întocmire dosar în procent de 1,6%; 2) să se constate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei prevăzute la art. 8 din contractul de credit nr. x din 17.03.2008, privitoare la comisionul lunar de gestionare a creditului, în procent de 0,1% din valoarea creditului acordat; 3) să se dispună eliminarea acestor clauze din contract; 4) să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1600 euro (în echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plății) reprezentând comisionul de întocmire dosar de 1,44%, cu dobânda legală penalizatoare, calculată de la momentul achitării și până la momentul restituirii efective; 5) să se dispună obligarea pârâtei să îi restituie suma achitată cu titlu de comision lunar de gestionare a creditului (în echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plății), cu dobânda legală penalizatoare, calculată de la momentul achitării și până la momentul restituirii efective; cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 24.04.2024, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, raportat la dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., precum și la împrejurarea că nici sediul său și nici domiciliul consumatorului reclamant nu se află în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca.

Prin sentința civilă nr. 5812 din 27.11.2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a evocat dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) C. proc. civ., precum și dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și dispozițiile art. 116 C. proc. civ.

Instanța a constatat că în conformitate cu fișa Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, la data introducerii cererii de chemare în judecată (15.12.2023), reclamantul avea domiciliul în orașul Voluntari, jud. Ilfov, iar sediul social al pârâtei era situat în Municipiul București. A mai reținut că deși ulterior sesizării instanței, reclamantul și-a schimbat domiciliul, noul domiciliu fiind în Municipiul Cluj-Napoca începând cu 16.09.2024, acest aspect nu prezintă relevanță din perspectiva stabilirii competenței teritoriale în soluționarea prezentului litigiu, întrucât competența instanței se determină în funcție de domiciliul existent la data introducerii cererii de chemare în judecată.

De asemenea, apreciază că este irelevant sub aspectul stabilirii competenței teritoriale, faptul că domiciliul procesual ales al reclamantului se află în mun. Cluj-Napoca, la sediul profesional al avocatului ales, întrucât prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instituie competența teritorială alternativă în favoarea instanței în a cărei circumscripție este situat domiciliul propriu-zis al consumatorului, iar nu domiciliul procesual ales.

Prin urmare, având în vedere că la data introducerii cererii de chemare în judecată nici domiciliul reclamantului și nici sediul pârâtei nu erau situate în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca, instanța s-a declarat necompetentă teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Prin sentința civilă nr. 4226 din 28.03.2025, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamant prin note scrise și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competență între instanțele sesizate și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Buftea a reținut că dispozițiile art. 107 alin. (1) și (2) C. proc. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt relevante în vederea stabilirii competenței în prezenta cauză, astfel cum a motivat Judecătoria Cluj-Napoca, de vreme ce reclamantul și-a întemeiat alegerea competenței, astfel cum are dreptul potrivit art. 116 C. proc. civ., pe un alt temei de drept, respectiv pe dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Buftea competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Buftea s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Acțiunea are ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de credit nr. x din 17.03.2008 încheiat între părți, respectiv comisionul de întocmire dosar și comisionul de gestionare a creditului, eliminarea acestor clauze precum și obligația restituirii sumelor încasate în baza acestora, acțiune întemeiată pe prevederile Legii nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., conform căruia "(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. (2) Instanța rămâne competentă să judece procesul, chiar dacă ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul."

Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.

Totodată, conform art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., " În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente (…) instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor."

Înalta Curte reține că în cauză, domiciliul reclamantului la data formulării cererii de chemare în judecată era în orașul Voluntari, municipiul Ilfov, astfel cum rezultă din Fișa de evidență încheiată ca urmare a verificării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, înscris aflat la dosarul de pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În consecință, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Buftea, așa încât, cu aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.