ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2005/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 272 din 06 martie 2007,

pronunțată în Dosarul nr. 5151/90/2006, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, a

respins cererea reclamantului B.N., formulată în contradictoriu cu Prefectura

Vâlcea și Primăria comunei Zătreni, de obligare a pârâtelor la soluționarea

notificării nr. 912/2001 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, ca rămasă fără

obiect și a disjuns capetele 2 - 6 din acțiune, declinând competența

soluționării lor în favoarea Judecătoriei Bălcești.

Prin Decizia nr. 82/A

din 26 septembrie 2011, pronunțată în rejudecare în același dosar, Curtea de Apel

Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul

reclamantului împotriva sentinței sus-menționate.

Împotriva acestei

decizii și a încheierilor din 08 februarie 2010, 01 martie 2010, 22 martie

2010, 19 aprilie 2011, 26 septembrie 2011, 28 noiembrie 2011 și 14 noiembrie

2011, a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9

C. proc. civ., reclamantul B.N.

Prin Decizia nr. 6101

din 09 octombrie 2012, pronunțată în Dosar nr. 767/1/2012, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca nefondate, recursurile

declarate de reclamantul B.N. împotriva deciziei și a încheierilor anterior

menționate.

Împotriva acestei decizii,

reclamantul B.N. a formulat contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile

art. 317 și 318 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 366

din 04 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,

s-a respins, ca nefondată, contestația în anulare, reținându-se în

considerentele hotărârii, în esență, faptul că nu sunt întrunite condițiile

cerute de textele de lege invocate de contestator, respectiv art. 317 și 318 C.

proc. civ.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire B.N., invocând, în drept, dispozițiile

art. 322 pct. 2, 4 și 5 C. proc. civ..

Examinând cererea de

revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a

cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă

definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri

dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere în

cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de pct. 1 - 9 ale textului de

lege invocat.

Din formularea

textului legal, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi

atacate cu revizuire este limitativă și, prin urmare, nu este admisibilă

formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile

judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.,

deoarece, în alt fel, s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căii de

atac, potrivit căruia orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este

prevăzută de lege și în condițiile impuse de aceasta.

Cum, în speță,

hotărârea atacată este dată în cadrul unei contestații în anulare, ce a fost

respinsă, aceasta nu este, în nici un caz, o hotărâre ce evocă fondul, nefiind

supusă, prin urmare, căii de atac a revizuirii.

Condiția ca hotărârea

a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul

acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se

cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină

asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au

ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Prin urmare,

constatându-se că, în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-a

respins o cerere de contestație în anulare, se reține că o asemenea hotărâre nu

face parte din cele pentru care legiuitorul a prevăzut calea extraordinară de

atac a revizuirii, situație în raport de care analizarea altor condiții

specifice, reglementate de cazurile de revizuire invocate, devine inutilă.

Așa fiind, în

considerarea celor ce preced, cererea de revizuire formulată de revizuentul

B.N. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de revizuentul B.N. împotriva Deciziei nr. 366

din 04 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2014.

Procesat de GGC - GV