ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2306/2015

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 06 iunie 2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuentul B.N. a solicitat revizuirea deciziilor civile nr. 6106 din 09 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, și nr. 82/A din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2, 4 și 6 C. proc. civ. Prin Decizia nr. 1026 din 27 martie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei civile nr. 6106 din 09 octombrie 2012 pronunțată Înalta Curte și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei civile nr. 82/A din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, în favoarea Curții de Apel Pitești.

Învestită cu soluționarea cererii de revizuire a Deciziei civile nr. 82/A din 26 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, prin Decizia civilă nr. 915 din 20 mai 2015, Curtea de Apel Pitești a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Prin Decizia civilă nr. 82/A din 26 septembrie 2011, Curtea de Apel Pitești nu a evocat fondul litigiului. Prin această hotărâre, instanța a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul B.N. împotriva Sentinței civile nr. 272 din 06 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, sentință prin care a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, cererea reclamantului de obligare a intimatelor Primăria Comunei Zătreni și Prefectura Vâlcea la soluționarea Notificării nr. 912/2001 întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și au fost disjunse în favoarea Judecătoriei Bălcești celelalte capete de cerere.

Atât din considerentele cât și din dispozitivul hotărârii împotriva căreia se formulează cererea de revizuire nu rezultă că s-au făcut statuări cu privire la fondul pricinii deduse judecății, astfel încât cererea nu întrunește cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat și motivat recurs revizuentul B.N. Prin motivele de recurs se formulează următoarele critici: Hotărârea împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire evocă fondul deoarece prin Decizia nr. 3458 din 19 martie 2009, Înalta Curte a dispus casarea pentru "nejudecarea fondului", întrucât instanța de apel nu a judecat un capăt de cerere formulat de petent.

Revizuentul face referiri la modul de soluționare al litigiului ce a avut ca obiect pretențiile sale formulate în legătură cu Notificarea nr. 269/2001, la dispariția Dosarul nr 5221/90/2006, la împrejurarea că toate susținerile formulate în legătură cu cererea de revizuire au fost probate și la faptul că nu a cerut judecarea cauzei în lipsă, așa cum menționează instanța de apel. Invocă, de asemenea, prevederile art. 256 din noul C. proc. civ. și "excepția de necompetența generală a instanței derivată din excepția necompetența primăriei de a soluționa notificările". Cererea de recurs nu cuprinde o încadrare în drept a criticilor formulate, dar dezvoltarea motivelor de recurs face posibilă încadrarea acestora, în baza art. 306 alin. (3) C. proc.

civ., în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 322 alin. (1) C. proc. civ. Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente: Conform art. 322 alin. (1) C. proc. civ. împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel se poate exercita calea de atac a revizuirii numai atunci când, prin această hotărâre, se evocă fondul. Prin Decizia civilă nr. 82/A din 26 septembrie 2011, Curtea de Apel Pitești a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul B.N. împotriva Sentinței civile nr. 272 din 06 martie 2007 a Tribunalului Vâlcea.

Prin această decizie, instanța de apel nu a schimbat situația de fapt reținută și nici nu a aplicat alte dispoziții legale la împrejurările de fapt stabilite în faza procesuală anterioară, astfel încât nu se poate susține că, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită instanța de apel ar fi evocat fondul litigiului în sensul art. 322 alin. (1) C. proc. civ. Această concluzie nu poate fi înlăturată de susținerea recurentului în sensul că Decizia civilă nr. 82/A din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești evocă fondul deoarece a fost pronunțată de instanța de apel ca urmare învestirii sale prin Decizia civilă nr. 3548 din 19 martie 2009 a Înaltei Curți prin care, într-un prin ciclu procesual, Înalta Curte a admis recursul declarat de recurent împotriva Deciziei civile nr. 247/A din 04 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești și a dispus rejudecarea apelului declarat de aceeași parte împotriva Sentinței civile nr. 272 din 06 martie 2007 a Tribunalului Vâlcea.

Cerința evocării fondului prevăzută de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. drept condiție de admisibilitate a cererii de revizuire se analizează în raport cu hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii. Or, în prezenta cauză se cere revizuirea Deciziei civile nr. 82/A din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, iar prin această hotărâre nu a fost evocat fondul litigiului. Nu pot fi primite criticile recurentului cu privire la modul de soluționare al litigiului ce a avut ca obiect pretențiile sale formulate în legătură cu Notificarea nr. 269/2001, la dispariția Dosarul nr. 5221/90/2006, la împrejurarea că toate susținerile formulate în legătură cu cererea de revizuire au fost probate și la faptul că nu a cerut judecarea cauzei în lipsă, așa cum menționează instanța de apel deoarece toate aceste susțineri exced analizei ce poate fi făcută în prezentul recurs.

Controlul judiciar pe care Înalta Curte îl poate efectua, urmare a recursului cu care a fost învestită, vizează, în mod exclusiv, modul în care, prin Decizia civilă nr. 915 din 20 mai 2015, Curtea de Apel Pitești a soluționat cererea de revizuire cu care a fost învestită. De asemenea, excepția de necompetență generală a instanței, astfel cum este motivată de recurent, nu poate reprezenta o învestire legală a instanței cu analiza normelor de competență generală aplicabile în cauză. Nu poate fi primită nici cererea revizuentului de aplicare în cauză a prevederilor art. 256 din noul C. proc. civ., față de dispozițiile art. 24 ale aceluiași Cod. În consecință, constatând că, în cauză, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul B.N. împotriva Deciziei civile nr. 915 din 20 mai 2015 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2015. Procesat de GGC - NN