ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 325/2016

Decizia nr. 325/2016 Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ., reține următoarele: Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 25 iunie 2014, revizuentul A. a solicitat, în temeiul an. 322 pct. 7 din C. proc. civ., anularea sentinței civile nr. 1363 din 20 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2012*. Prin sentința civilă nr. 2420 din 28 octombrie 2014, Tribunalul Argeș a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești ta data de 16 ianuarie 2015, revizuentul a solicitat și anularea sentinței civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2011**, revizuentul a susținut că ceie două sentințe încalcă autoritatea de lucru judecat a următoarelor patru hotărâri: sentința civilă nr. 851 din 17 mai 2011 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2009. sentința civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011. pronunțată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2010*, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosar nr. x/205/2011** și Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosar nr. x/09/2006.

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin Decizia nr. 9 pronunțată în data de 26 ianuarie 2015, a respins cererea de revizuire ea nefondată. Împotriva acestei decizii revizuentul a formulat recurs care a fost soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin Decizia nr. 1339 pronunțată în data de 20 mai 2015. Instanța a admis recursul, a casat Decizia civila nr. 9 din 26 ianuarie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Înalta Curte a constatat faptul că instanța a fost învestită printr-o cerere prceizatoare cu revizuirea sentinței civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung.

Or, din dispozitivul și considerentele deciziei recurate a reieșit ca instanța nu a analizat cererea de revizuire și în ceea ce privește sentința civilă nr. 2087 din 18 noiembrie 2013. În rejudecare, Curtea de Apel Pitești, prin Decizia nr. 110 pronunțată în data de 2 octombrie 2015, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire. în motivare, instanța, analizând sentințele civile nr. 1363 din 20 iunie 2013, nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 și nr. 1600 din 08 octombrie 2012, a reținut că acestea nit au caracter potrivnic deoarece nu au soluționat același raport juridic litigios. Împotriva acestei decizii revizuentul a formulat recurs prin care a susținut că instanța nu a analizat toate hotărârile indicate ca fiind potrivnice prin cererea de revizuire.

Totodată, recurentul a susținut că instanța, în rejudecare, nu a respectat toate dispozițiile instanței de recurs. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând recursul, Înalta Curte reține următoarele: În ceea ce privește încadrarea în drept a criticilor recurentului, instanța constată că, deși acesta nu a invocat motive de nelegalitate dintre cele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile recurentului au vizat nerespectarea, în rejudecare, a hotărârii instanței de recurs. Sub acest aspect, recursul va fi analizat din perspectiva art. 315 alin. (1) C. proc. civ. Dispozițiile art. 322 C. proc. civ.

prevăd următoarele; „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de aceiași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate." Totodată, instanța reține că incidente în speță sunt dispozițiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesitații administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

În speță, revizuentul a formulat o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. prin care a solicitat anularea sentinței civile nr. 1363 din 20 iunie 2013 și a sentinței civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pe motiv că acestea ar contraveni autorității de lucru judecat de care se bucură următoarele hotărâri; sentința civilă nr. 851 din 17 mai 2011, sentința civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 și Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 (a se vedea fila 14 dosarul Curții de apel). Instanța reține că prin Decizia nr. 1339 pronunțată în data de 20 mai 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma admiterii recursului formulat de revizuent, a trimis cauza spre rejudecare, indicând instanței necesitatea analizării cererii de revizuire și în ceea ce privește sentința civilă nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 din perspectiva criticilor formulate de către recurent.

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, instanța constată că, în rejudecare, analiza curții de apel a vizat pretinsa contrarietale existeniă între sentințele civile nr. 1363 din 20 iunie 2013, nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 și nr. 1600 din 08 octombrie 2012, nesocotind așadar dezlegarea instanței de recurs potrivii căreia sentința nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 urma să fie analizată din perspectiva criticilor formulate de revizuent.

Or, Înalta Curte constată că, în concret, criticiie revizuentului au vizai încălcarea autorității de lucru judecat a patru hotărâri (sentința civilă nr. 851 din 17 mai 2011. Sentința civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 și Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007). Așa fiind - instanța, ținând cont de dezlegarea Înaltei Curți și de casarea în toi a Deciziei nr. 9 din 26 ianuarie 2015 a Curții de Apel Pitești, in conformitate cu dispozițiile art. 315 alin. (1) din C. proc. civ. trebuia să analizeze dacă sentințele nr. 1363 din 20 iunie 2013 și nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 sunt contradictorii celor patru hotărâri menționate mai sus. Examinând hotărârea recurată, instanța va reține încălcarea dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc.

civ. De vreme ce decizia nr. 1339 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a casat în totalitate Decizia nr. 9 pronunțată în data de 26 ianuarie 2015 a Curții de Apel Pitești, urmează ea instanța, în rejudecare, să analizeze fiecare din cele două hotărâri a căror anulare se cere raportat ia acele hotărâri a căror autoritate de lucru judecat se pretinde a fi încălcată. Față de cele expuse mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., instanța va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare, asigurându-se pe această cale respectarea principiului dublului grad de jurisdicție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 110 din data de 2 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I a civilă. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 febaiarie 2016.