ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 612/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 8 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 5151/90/2006, a fost amânată judecarea cauzei la data de 1 martie 2010, termen pentru când s-a dispus citarea intimatei - pârâte Prefectura Vâlcea; s-a pus în vedere apelantului - reclamant să depună la dosar copia certificată a notificării, dovada de comunicare, precum și notificările aflate în mapa executorului judecătoresc nr. 912/2001, 269/2001 despre care se face vorbire în motivele de apel; totodată, s-a pus în vedere și intimatei - pârâte Primăria Comunei Zătreni, prin secretar, să prezinte notificările.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul B.N. Recursul va fi respins ca inadmisibil, pentru considerentele ce urmează: Potrivit dispozițiilor exprese ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, acesta poate fi declarat împotriva hotărârilor iară drept de apel, celor date în apel și, în condițiile prevăzute de lege, împotriva hotărârilor altor organe cu activitate jurisdicțională. Art. 299 mai prevede, în teza finală a alin. (1), că dispozițiile art. 282 alin. (2), referitoare la apel, sunt aplicabile în mod corespunzător și în materia recursului. În consecință, împotriva încheierilor premergătoare nu se va putea face recurs separat, ci doar odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

Totodată, încheierea prin care judecata a fost suspendată în condițiile art. 242-244 C. proc. civ. întrerupe cursul procesului, însă va putea fi atacată cu recurs în mod separat ca efect direct nu al dispoziției generale din art. 282 alin. (2), ci al normei speciale conținute de art. 244 1 alin. (1) C. proc. civ. Este necesară, cu prioritate, verificarea îndeplinirii condiției de admisibilitate prescrisă de norma procedurala sus-menționată, constând, în principal, în identificarea categoriei de încheieri intermediare determinate de lege, susceptibile de a fi supuse controlului judiciar în calea de atac promovată - recursul.

înalta Curte a constatat astfel că prin încheierea din 8 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 5151/90/2006, nu s-a întrerupt cursul judecății și nici nu a fost suspendată judecata cauzei, fiind o încheiere intermediară de amânare a judecării cauzei, ce nu poate fi încadrată în niciuna din ipotezele prescrise de lege. În situația concretă dedusă judecății, în care încheierea atacată nu intră în categoria celor prevăzute de lege, cererea care materializează în sine exercitarea unei căi extraordinare de atac, în alte condiții decât cele legale, va fi respinsă ca inadmisibilă. Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prescrise de norma legală procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fata legii și a autorităților, ceea ce înseamnă, în egală măsură, un alt aspect de inadmisibilitate.

Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la art. 299 alin. (1) din același Cod, înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul reclamantului B.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil , recursul declarat de reclamantul B.N. împotriva încheierii de ședință din 08 februarie 2010 a Curții de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 5151/90/2006. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 februarie 2012