ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2405/2024

Ședința publică din data de 31 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la 19 octombrie 2023, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. și C., anularea executării silite, anularea titlului executoriu și a actelor de executare din dosarul de executare nr. x/2020 al B.E.J. D..

Prin sentința civilă nr. 2030 din 9 aprilie 2024, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, reținândcă executarea a început la 23 iunie 2020, când debitorul avea domiciliul în Sectorul 4, conform fișei de evidență D.E.P.A.B.D., astfel că, în raport cu dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., competentă teritorial a soluționa contestația la executare este Judecătoria Sectorului 4 București.

Prin sentința civilă nr. 10558 din 19 iunie 2024, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Buzău, reținând că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 713 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora competentă teritorial este și instanța de la locul situării imobilului, iar alegerea de competență aparține reclamantului.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 4 Buicurești a suspendat judecata și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Buzău.

Conform prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel". Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (2) din C. proc. civ., "în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului".

Prin decizia nr. 20/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul competent să soluționeze recursul în interesul legi a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel". La par. 72 al acestei decizii, s-au arătat următoarele:

"Reglementarea unor derogări - precum ipoteza prevăzută de art. 714 alin. (2) din C. proc. civ., când contestația la executare poate fi introdusă și la judecătoria de la locul situării imobilului, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare - nu face altceva decât să întărească opinia că, pe parcursul procedurii execuționale, există o singură instanță de executare. Instanța în a cărei competență teritorială se află imobilul nu devine, în acest caz, instanță de executare, ci doar va fi judecătoria echivalentă instanței de executare (care rămâne aceeași instanță ce a încuviințat inițial executarea silită), care va fi competentă să soluționeze contestația la executare în raport cu locul situării imobilului, în cazul urmăririi silite imobiliare, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generate de bunuri imobile, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare".

În cauză, se constată că instanța de la locul situării imobilului este Judecătoria Buzău, instanța de la domiciliul debitorului este Judecătoria Ploiești, iar instanța care a încuviințat executarea este Judecătoria Sectorului 4 București.

Aplicând normele legale și decizia în interesul legii nr. 20/2021, rezultă că instanța competentă să soluționeze contestația la executare este Judecătoria Buzău, ca instanță de la locul situării imobilului, care devine competentă, prin voința legiuitorului, ca instanță echivalentă instanței de executare.

Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial a soluționa contestația la executare este Judecătoria Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2024.