ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1926/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1926/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 24 septembrie 2024
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
I.1. Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă
Prin decizia civilă nr. 28 din 25 ianuarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat recursul formulat de recurentul petent A., împotriva deciziei civile nr. 22/03.05.2022, pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. x/2020.
I.2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 28 din 25 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, a formulat recurs petentul A..
I.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție
Cererea de recurs a fost înregistrată la data de 27 martie 2023, sub nr. x/2020, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, fiind repartizată completului de judecată nr. 9.
Prin rezoluția de primire din data de 10 mai 2023, s-a fixat termen de judecată la data de 28 noiembrie 2023 în vederea soluționării cererii de recurs.
Prin încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a suspendat în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. judecata cererii de recurs formulate de recurentul A., reținând că, deși legal citat, recurentul nu s-a prezentat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 13 iunie 2024, Înalta Curte a acordat termen la data de 24 septembrie 2024 pentru discutarea perimării.
La termenul de judecată din data de 24 septembrie 2024, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția perimării cauzei, având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din data 28 noiembrie 2023, mai mult de șase luni.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând excepția perimării cererii de recurs, invocată din oficiu, în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 416 C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Mai reține Înalta Curte și dispozițiile art. 418 C. proc. civ. din a căror interpretare per a contrario rezultă că atunci când suspendarea judecării se datorează lipsei de stăruință a părților în judecată, cursul perimării nu este suspendat, precum și dispozțiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora perimarea se poate constata și din oficiu.
Perimarea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, un anumit timp, prevăzut de lege.
Rămânerea cauzei în nelucrare și culpa părții, astfel cum fără echivoc rezultă din cuprinsul primului alineat al art. 416 C. proc. civ., mai sus redat, sunt cele două elemente esențiale care definesc perimarea ca pe o sancțiune procedurală, dar și ca o prezumție de desistare de la judecată.
Cu alte cuvinte, perimarea are atât caracter de sancțiune a neglijenței părții, cât și caracterul unei prezumții de desistare tacită.
În speță, se constată că pricina a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, respectiv din data de 28 noiembrie 2023, când judecata a fost suspendată conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților, termenul de perimare împlinindu-se la data de 28 mai 2024.
De asemenea, se mai constată că recurentul-petent a formulat cererea de repunere a cauzei pe rol data de 17 iunie 2024 (data poștei - fila x), însă după împlinirea termenului legal de perimare, astfel că nu i se poate recunoaște acestei cereri efectul întreruperii cursului perimării.
Așadar, având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni și nu a fost invocat, neputând fi așadar reținut, niciun motiv de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, Înalta Curte urmează a constata perimată cererea de recurs în raport cu dispozițiile art. 416 C. proc. civ. și art. 420 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurentul-petent A. împotriva deciziei nr. 28 din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de recurs depunându-se la secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2024.