ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3484/2024

HOTĂRÂRE
20.06.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3484/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 20 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, la data 17.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Liceul A. din Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, a solicitat anularea Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, emis de către pârât;

Prin sentința nr. 80/CA/din data de 28.03.2023, Curtea de Apel Oradea a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Împotriva sentinței de fond a declarat recurs reclamantul Liceul A. din Oradea prin care solicită casarea în tot a sentinței recurate, motivele fiind încadrate în cele prevăzute de art. 488 alin. (6) și (8) noul C. proc. civ., recurentul invocând interpretarea greșită a art. 82 alin. (1), a art. 104 și a art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011 - legea educației naționale.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă arată că, prin Ordinul nr. MEC 5647/14.11.2006, unitatea de învățământ Liceul A. din Oradea a fost acreditată ca fiind persoană juridică de drept privat și interes public, parte a sistemului național de învățământ care beneficiază de toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Apreciază recurenta-reclamantă că instanța de fond a interpretat greșit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 - Legea educației naționale prin raportare la art. 105 alin. (1) și (2) din aceeași lege considerând că sursa de finanțare complementară din care se acordă bursele pentru elevi ar fi exclusiv pentru învățământul preuniversitar de stat cu excluderea celui privat, chiar dacă este declarat de interes public.

Consideră că normele legale care reglementează acordarea burselor școlare au fost interpretate greșit creând situații discriminatorii între elevii din învățământul de stat și cel privat.

Arată că, în România învățământul este serviciu de interes public și se desfășoară, în condițiile Legii nr. 1/2011, în limba română, precum și în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională, sub autoritatea statului (art. 1 din Legea nr. 1/2011).

În legătură cu asigurarea finanțării pentru realizarea serviciilor de învățământ preuniversitar, competențele sunt partajate între stat și autoritățile administrației publice locale sau județene, după caz, iar alocarea acestor resurse financiare se face pe baza costului standard per elev/preșcolar aprobat prin hotărâre a Guvernului, precum și prin finanțarea complementară. Din finanțarea complementară se asigură, printre altele, și cheltuielile cu bursele elevilor.

Recurenta-reclamantă susține că art. 105 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 nu face o distincție între unitățile de învățământ private sau de stat, acesta nefăcând o trimitere expresă la unitățile de învățământ de stat. Trimiterea este către unitățile administrative teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar cu referire la acele cheltuieli care sunt asociate procesului de învățământ de stat care reprezintă cadrul general al cheltuielilor pentru care există finanțarea complementară.

Prin intermediul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1), ale art. 104 și art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011 - Legea educației naționale, prin raportare la art. 32, art. 49 alin. (2) și art. 53 din Constituția României, pentru care s-a format dosarul asociat nr. x/2022

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului solicitând, în principal, respingerea recursului ca fiind nul iar pe fondul acestuia respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, intimatul-pârât învederează faptul că recurentul-reclamant nu aduce critici asupra hotărârii atacate, cererea de recurs necuprinzând motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor ci, în fapt, invocă o excepție de neconstituționalitate, cerere ce a fost formulată și în dosarul cu nr. x/2022 având ca obiect suspendarea ordinului atacat, respinsă de către instanță ca inadmisibilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prealabil, este de precizat că excepția nulității recursului a fost soluționată în ședința din data de 20 iunie 2024, aceasta fiind respinsă, așa cum rezultă din preambulul prezentei decizii.

Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă a formulat o cerere de anulare a actului administrativ normativ prin care a invocat nelegalitatea Ordinului nr. 5379/2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, emis de pârâtul Ministerul Educației, sub aspectul că acesta prevede acordarea burselor de merit, a burselor de studiu, respectiv a burselor de ajutor social, doar elevilor din cadrul învățământului preuniversitar de stat, nu și celor din învățământul particular, prin încălcarea dispozițiilor Legii nr. 1/2011, ale Constituției și ale jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Instanța de fond a respins cererea reclamantului Liceul A. din Oradea reținând, în esență, că Ordinul contestat a fost întocmit și emis în conformitate cu Legea nr. 1/2011, în temeiul art. 82 din lege.

Din aceste prevederi legale, rezultă că legiuitorul a prevăzut expres că elevii de la învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social, iar pe de altă parte, la alin. (1)

3

al articolului citat, se reglementează o normă juridică dispozitivă permisivă în sensul că "pot să beneficieze" de bursa de performanță și elevii de la învățământul preuniversitar particular.

Instanța de fond arată că, în situația anulării Ordinului nr. 5379/07.09.2022, acest fapt nu ar avea ca și efect acordarea burselor de merit, de studiu sau/și de ajutor social, elevilor din învățământul preuniversitar particular, în condițiile în care această situație juridică este reglementată și de art. 82 din Legea nr. 1/2011 iar ordinul contestat este un act normativ emis cu respectarea și în executarea legii.

Nu a fost reținută nici existența vreunei discriminări între elevii ce urmează învățământul preuniversitar particular față de cei de la învățământul de stat, în condițiile în care, în vederea acordării burselor, instituția reclamantă nu este limitată la dispozițiile ordinului atacat, apreciind că, în sistemul particular, acordarea de burse se face prin hotărâri ale consiliilor de administrație al fondatorilor acestor entități și nu din fonduri alocate de la bugetul de stat sau local.

Elevii acestor unități nu primesc burse din bugetul de stat sau local, cu excepția burselor de performanță, conform alin. (1)^3, iar legea nu restricționează dreptul instituțiilor de învățământ preuniversitar particular să acorde burse elevilor.

Sub aspectul finanțării, instanța de fond a reținut că finanțarea de bază, conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, se asigură din bugetul de stat și are legătură cu cheltuielile instituției de învățământ, fără a include și bursele elevilor, acestea din urmă fiind finanțate dintr-o categorie diferită de finanțare, conform art. 105 din Legea nr. 1/2011, respectiv din categoria de finanțare complementară.

Recurenta-reclamantă precizează, în cuprinsul recursului, că invocă motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (6) și (8) C. proc. civ.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că a fost invocat în mod formal, recurenta nedezvoltând motivele pentru care apreciază că este incident acest motiv de reformare a hotărârii instanței de fond.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea se poate cere atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă și motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care există contradicție între considerente și dispozitiv, când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, precum și în cazul în care lipsește motivarea soluției din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.

Motivarea trebuie să fie clară, precisă și necontradictorie, aceste cerințe înlăturând arbitrariul și făcând posibil controlul judiciar, precum și exercitarea căilor de atac de retractare.

Raportat la aceste considerente teoretice, Înalta Curte reține că analiza instanței de fond este coerentă, fiind expuse cu acuratețe juridică considerentele în raport de care a apreciat că cererea privind anularea ordinului nr. 5379/07.09.2022 nu este întemeiată.

În ce privește criticile subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă invocă interpretarea greșită a dispozițiilor art. 82 alin. (1), ale art. 104 și ale art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011 - legea educației naționale.

Apreciază că, interpretând greșit dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prin raportare la art. 105 alin. (1) și (2) din aceeași lege, instanța de fond nu a înlăturat o situație discriminatorie între elevii din învățământul de stat și cel privat.

Înalta Curte reține că, potrivit mențiunilor din preambulul Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, acesta a fost emis în temeiul art. 82 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Categoriile de burse la care au dreptul elevii din învățământul preuniversitar și categoriile de elevi beneficiari ai acestora sunt reglementate de art. 82 din Legea nr. 1/2011 astfel:

Art. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecvență [...]din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse [...]de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.

(1

1

) Cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, [...]al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului[...].

(1

2

) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.

(1

3

) Prin excepție de la prevederile alin. (1), de bursa de performanță pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

Analizând Ordinului nr. 5379/2022, pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, contestat de recurenta-reclamantă pentru nelegalitate, se constată că acesta reia conținutul normei legale enumerând, la art. 1, aceleași categorii de burse și categorii de elevi beneficiari ai acestora. Art. 1 - (1) Elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, nivel gimnazial, liceal și profesional, beneficiază lunar de burse de performanță, burse de merit, burse de studiu și burse de ajutor social, denumite în continuare burse.

(2) Elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, nivel primar, beneficiază de burse de performanță și burse de ajutor social.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), de bursa de performanță pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

Ordinului nr. 5379/2022 este un act normativ de rang infralegal prin care sunt adoptate măsurile care organizează executarea dispozițiilor Legii nr. 1/2011, referitoare la criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar.

O condiție a legalității actelor normative de rang infralegal este aceea ca reglementările acestora nu se pot abate (prin modificări sau completări) de la cadrul circumscris prin normele cu putere de lege.

În cazul de față, Ordinului nr. 5379/2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar nu iese din cadrul circumscris prin normele cu putere de lege, cuprinse la art. 82 din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora doar elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat (nivel gimnazial, liceal și profesional) pot beneficia de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social. Potrivit acelorași norme cu putere de lege, doar de bursele de performanță, pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

În ce privește situația discriminatorie reclamată de recurentă, Înalta Curte reamintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Misiunea constituțională a instanțelor judecătorești este aceea de a realiza justiția, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective. (Decizia nr. 1325 din 4 decembrie 2008, Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 838/2009 pronunțate de Curtea Constituțională).

Întrucât ordinul, a cărui anulare se solicită, preia ad litteram dispozițiile art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în mod corect instanța de fond a constatat că, în ipoteza anulării ordinului, finalitatea urmărită de recurenta-reclamantă nu se poate produce, dat fiind faptul că dispozițiile art. 82 rămân vigoare.

Recurenta-reclamantă critică hotărârea instanței de fond și în ce privește interpretarea și aplicarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, susținând că acesta nu face o distincție între unitățile de învățământ private sau de stat, nefăcând o trimitere expresă la unitățile de învățământ de stat.

În acord cu cele reținute de instanța de fond, Înalta Curte apreciază că dispozițiile art. 105 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1/2011 se interpretează prin raportare la art. 82 din aceeași lege; acest din urmă articol stabilind, așa cum s-a arătat mai sus, categoriile de burse și condițiile în care elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar pot beneficia de ele. Or, potrivit art. 82 din Legea nr. 1/2011, doar elevii înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat (nivel gimnazial, liceal și profesional) pot beneficia de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social cu excepția burselor de performanță, de care pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că nu este incident niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Liceul A. împotriva sentinței nr. 80/CA/2023 pronunțate la 28 martie 2023 de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Liceul A. împotriva sentinței nr. 80/CA/2023 pronunțate la 28 martie 2023 de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-03-02
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1157/2023
Ședința publică din data de 2 martie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administ
ÎCCJ 2023-02-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1057/2023
Ședința publică din data de 28 februarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curți
ÎCCJ 2024-10-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4617/2024
Ședința publică din data de 17 octombrie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
ÎCCJ 2024-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5370/2024
tară în care a fost aprobată legea, în condițiile în care aceste cheltuieli sunt acoperite potrivit textului de lege invocat din bugetul de stat, administrat de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a competențelor stabilite în sarcina sa.
ÎCCJ 2024-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1017/2024
unor critici de nelegalitate la adresa sentinței atacate, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recurentul-reclamant, prin reprezentant, a depus răspuns la întâmpinarea Ministerului Educației, solicitând respingerea ex
Sursă