ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2730/2024

Ședința publică din data de 22 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 05.09.2023 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal sub dosar nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, suspendarea executării deciziei de impunere x_654/28.07.2023, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în baza Raportului de inspecție fiscală x_573/28.07.2023, până la soluționarea pe fond a acțiunii în anularea deciziei de impunere.

Prin sentința civilă nr. 205 din data de 6 octombrie 2023, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor și, în consecință, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. x_654 din 28.07.2023, emisă de pârâtă, până la pronunțarea instanței de fond, obligând pârâta să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 50 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva sentinței menționate în punctul I.2 pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, prin invocarea motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare a executării deciziei de impunere x_654/28.07.2023, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în baza raportului de inspecție fiscală x_573/28.07.2023.

În susținerea căii de atac promovate, recurenta a învederat, în esență, că prima instanță a pronunțat hotărârea atacată cu aplicarea eronată a prevederilor art. 14 alin. (1) coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, în cauză nefiind îndeplinite, în opinia recurentei, nici condiția cazului bine justificat și nici cea a riscului producerii unei pagube iminente.

Prin întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă A. a invocat, în principal, excepțiile nulității recursului și lipsei interesului pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în susținerea căii de atac, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta - pârâtă, ca nefondat, și menținerea sentinței primei instanțe în ceea ce privește maniera de soluționare a cererii de suspendare a deciziei de impunere x_654/28.07.2023, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în baza raportului de inspecție fiscală x_573/28.07.2023, drept temeinică și legală, apreciind, în esență, că prima instanță a procedat la o corectă aplicare a prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, fiind îndeplinite condițiile cazului bine justificat și pagubei iminente.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recurentei - pârâte Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în susținerea recursului, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac, art. 458 C. proc. civ. arătând "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes …".

Într-o jurisprudență constantă și îndelungată, pornindu-se de la normele C. proc. civ., interesul este înțeles ca reprezentând folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Prezenta cauză are drept obiect cererea intimatei - reclamante de suspendare a executării deciziei de impunere x_654/28.07.2023, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în baza raportului de inspecție fiscală x_573/28.07.2023, până la soluționarea pe fond a acțiunii în anularea deciziei de impunere. Cererea de suspendare executare a fost admisă prin sentința atacată cu recurs de recurenta - pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor.

Deși la momentul formulării căii de atac, 13 octombrie 2023, recurenta - pârâtă justifica un interes în formularea recursului, respectiva decizie de impunere nefiind încă anulată sau desființată, totuși în stabilirea interesului procesual actual al acesteia trebuie avute în vedere și aspectele de fapt survenite ulterior depunerii căii de atac.

În acest sens, din înscrisurile aflate la filele x ale dosarului instanței de recurs rezultă că, ulterior formulării recursului în discuție, prin decizia nr. 3710 din 31 octombrie 2023 Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a desființat în totalitate decizia de impunere nr. x/28.07.2023, emisă în baza raportului de inspecție fiscală xnr. 573/28.07.2023 de organele de inspecție fiscală din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor. Așadar, în prezent, decizia de impunere litigioasă nu mai există ca act administrativ fiscal, fiind desființată.

De asemenea, Înalta Curte reține că, potrivit art. 281 alin. (2) Codul de procedură fiscală, deciziile emise în soluționarea contestațiilor împreună cu actele administrative fiscale la care se referă pot fi atacate doar de către contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii, iar nu și de către organul emitent al actului administrativ fiscal atacat.

În acest context, instanța de control judiciar consideră că desființarea, în totalitate, a deciziei de impunere indicate în precedent, fiind o împrejurare ulterioară formulării căii de atac, pune problema subzistenței interesului pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în susținerea căii de atac exercitate în cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată (suspendarea executării deciziei de impunere x_654/28.07.2023).

Or, din această perspectivă Înalta Curte constată că un astfel de interes nu mai este unul actual, în sensul art. 33 din C. proc. civ., întrucât soluționarea căii de atac promovate de recurenta - pârâtă și eventuala reformare a sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru această parte, cu atât mai mult cu cât limitele învestirii instanței de recurs, generate de criticile evocate prin calea de atac, nu au vizat și chestiunea cheltuielilor de judecată la care partea pârâtă a fost obligată.

Așa fiind, având în vedere că nu mai este întrunită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes actual, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 458 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 din același act normativ și art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Înalta Curte va admite excepția lipsei interesului recurentei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor în susținerea recursului, invocată de intimata - reclamantă A., și va respinge recursul declarat de recurentă împotriva sentinței civile nr. 205 din data de 6 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără interes.

Totodată, observând art. 494 C. proc. civ. raportat la art. 451 și următoarele C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge cererea intimatei - reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, ca neîntemeiată. În acest sens, instanța de control judiciar arată că, deși prin întâmpinare partea intimată a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, totuși la dosar nu a atașat nicio probă prin care să demonstreze suportarea vreunei sume cu acest titlu în etapa recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția rămânerii fără interes, invocată de intimata - reclamantă A..

Respinge recursul formulat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor împotriva sentinței civile nr. 205 din data de 6 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără interes.

Respinge cererea intimatei - reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.