ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2521/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea arbitrală înregistrată pe rolul Curții de Arbitraj Comercial Intern și Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Județului Mureș la 23.03.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 31.384,49 RON, reprezentând debit principal și penalități de întârziere.
Prin hotărârea nr. 1/14.09.2022, Curtea de Arbitraj Comercial Intern și Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Județului Mureș a admis acțiunea și, în consecință, a obligat pârâta să achite reclamantei sumele de 31.384,49 RON, reprezentând debit principal și penalități de întârziere datorate, conform facturilor fiscale nr. x/26.02.2021, nr. y/05.03.2021 și nr. 41810/22.12.2021, și de 2.954,77 RON, cu titlu de cheltuieli arbitrale.
Împotriva acestei hotărâri, B. S.R.L. a formulat acțiune în anulare, fundamentată pe dispozițiile art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Prin sentința nr. 62/22.05.2023, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în anulare, a anulat hotărârea arbitrală și, rejudecând în fond cauza, a respins ca neîntemeiată cererea arbitrală; a obligat pârâta A. S.R.L. la plata către reclamanta B. S.R.L. a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, pârâta A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii.
În motivare, recurenta a susținut că, în legătură cu motivul de anulare a hotărârii arbitrale prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., pentru nelegala citare a societății B. S.R.L., curtea de apel a apreciat greșit că nu au fost respectate prevederile art. 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 162 alin. (1) C. proc. civ., bazându-se pe afirmațiile nedovedite ale părții adverse, care a susținut că nu avea o angajată cu numele C., fără a prezenta un extras din Revisal pentru a dovedi lista angajaților la data judecării cauzei în fața instanței arbitrale.
Recurenta a subliniat că citarea părții adverse a fost realizată conform art. 155 alin. (1) pct. 3, coroborat cu art. 577 C. proc. civ., și în conformitate cu Regulamentul Curții de Arbitraj, atât la data de 18.05.2022 când i-au fost comunicate mai multe înscrisuri, cât și pentru termenul din 14.09.2022 și ulterior când i-a fost comunicată hotărârea arbitrală.
Totodată, recurenta a mai argumentat că afirmațiile părții adverse privind neidentificarea persoanei care a preluat citația și că aceasta nu ar fi fost angajata sa nu sunt dovedite și nu au un suport real; în opinia sa, actele de procedură efectuate în dosarul arbitral nr. 1/2022 demonstrează că reclamanta a fost citată corect și că i-au fost comunicate documentele conform regulilor de arbitraj.
Recurenta a concluzionat că lipsa de apărare și neparticiparea la ședința de judecată din partea reclamantei, deși a primit cererea de arbitrare și citația, reprezintă o culpă exclusivă a acesteia, fără a avea legătură cu modalitatea de comunicare a actelor de procedură.
Referitor la fondul cauzei, recurenta a susținut că instanța a aplicat greșit art. 1.556, rap. la art. 1.270 C. civ., precum și dispozițiile art. 6.2 lit. a) și h) din contractul de prestări de servicii nr. x/01.02.2019.
Sub acest aspect, a evidențiat că instanța a apreciat eronat că facturile emise nu dovedesc realizarea serviciilor contractuale și că ar trebui dovedită neutralizarea deșeurilor medicale, motiv pentru care ar fi incident art. 1.556 C. civ.
În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
La 06.09.2023, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte reține următoarele:
Din actele dosarului reiese că reclamanta a invocat, în fața curții de apel, nelegala sa citare în fața instanței arbitrale, susținând că nu a primit citația pentru termenul din 14.09.2022, când au avut loc dezbaterile, iar la solicitarea instanței, a precizat că nu ar fi avut o angajată cu numele C., semnatara procesului-verbal de primire a citației. Aceste argumente au fost aduse pentru a demonstra nelegalitatea procedurii de citare în cadrul procesului arbitral, fiind subsumate motivului de anulare prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit căruia hotărârea arbitrală poate fi desființată când partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită.
Curtea de apel a admis acțiunea în anulare în baza art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., reținând că nu se poate stabili cu certitudine cine a preluat citația pentru societatea B. S.R.L., în contextul lipsei ștampilei societății, absența indicării calității și numelui complet al persoanei semnatare, avându-se în vedere și afirmația reclamantei conform căreia persoana care a semnat pentru primirea citației, "C.", nu ar fi fost angajata sa.
Recursul a fost fundamentat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și supune analizei instanței de recurs reținerea greșită a incidenței art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., în legătură cu nelegalitatea procedurii de citare a societății B. S.R.L. în fața instanței arbitrale. Recurenta susține că instanța a concluzionat eronat că nu au fost respectate prevederile art. 155 alin. (1) pct. 3, coroborat cu art. 162 alin. (1) C. proc. civ., bazându-se pe simpla afirmație a părții, care nu a fost susținută de probe concrete, cum ar fi un extras din Registrul General de Evidență a Salariaților (Revisal) care să ateste lista angajaților la momentul respectiv. Astfel, recurenta consideră că, în lipsa unor probe relevante, instanța nu ar fi trebuit să constate că procedura de citare a fost nelegal îndeplinită.
Preliminar, Înalta Curte notează că argumentele recurentei se încadrează în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și vor fi analizate din această perspectivă.
Criticile recurentei sunt fondate.
Potrivit art. 165 C. proc. civ., procedura se socotește îndeplinită la data menționată în dovada de comunicare ce reprezintă fie data la care destinatarul sau o persoană din cele prevăzute de art. 161 și 162 C. proc. civ. a semnat de primire, fie data la care actul de procedură a fost depus la cutia poștală, în considerarea art. 163 alin. (8) C. proc. civ.
În ambele ipoteze, data comunicării actului de procedură este aceea a semnării dovezii de înmânare sau, după caz, a încheierii procesului-verbal, așa cum rezultă din cuprinsul art. 165 pct. 1 C. proc. civ.
Totodată, procedura de comunicare a actelor de procedură prevede la art. 163 C. proc. civ. că agentul însărcinat cu comunicarea este dator să completeze în cuprinsul dovezii de înmânare și al procesului-verbal mențiunile prevăzute de art. 164 C. proc. civ. și care pot fi combătute doar prin procedura înscrierii în fals.
Înalta Curte notează că instanța învestită cu acțiunea în anulare a reținut greșit incidența motivului de anulare prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., limitându-se la simplele afirmații ale societății reclamante.
Astfel, susținerele societății B. S.R.L., conform cărora nu a primit citația și că persoana care a semnat pentru primirea citației, "C.", nu ar fi fost angajata sa, nu erau suficiente pentru a concluziona că procedura de citare a fost nelegal îndeplinită pentru termenul când au avut loc dezbaterile în fața instanței arbitrale. Aceasta deoarece, părții îi revenea obligația de a-și susține afirmațiile cu probe, întrucât potrivit art. 249 C. proc. civ., "Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".
Mai mult, potrivit art. 164 alin. (4) C. proc. civ., "Mențiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a întocmit nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals".
Potrivit art. 22 alin. (2) C. proc. civ., "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop (...) judecătorul este în drept (...) să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc".
Înalta Curte notează că, în aplicarea textului legal citat ce consacră principiul rolului activ al judecătorului, curtea de apel avea îndatorirea de a verifica susținerile părții reclamantei, prin administrare de probatoriu pentru a clarifica aspectele legate de modul în care a fost realizată procedura de citare în fața instanței arbitrale, pe care trebuia să îl solicite acesteia.
Procedând astfel, instanța ar fi respectat nu doar principiul rolului activ al judecătorului, prevăzut de art. 22 C. proc. civ., dar și principiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil.
Respectarea dreptului la un proces echitabil - garantat de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, art. 6 alin. (1) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 6 C. proc. civ. - impune curții de apel să verifice stabilirea situației de fapt prin completarea probatoriului, în vederea realizării unui examen propriu, real și efectiv al argumentelor cu privire la nelegalitatea procedurii de citare.
Așa fiind, în condițiile în care instanța a admis acțiunea în anulare fără a solicita reclamantei B. S.R.L. să prezinte dovezi relevante care să sprijine afirmațiile sale, Înalta Curte, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., va admite recursul pârâtei și, în baza art. 497 C. proc. civ., sentința va fi casată, iar cauza trimisă spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 62/22.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. S.R.L.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2023.