ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1584/2024

Ședința publică din data de 24 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8701 din 26 noiembrie 2015, Judecătoria Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția Civilă, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată la data de 5 iulie 2016, sub același număr de dosar.

Prin sentința civilă nr. 236 din 2 mai 2022, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâta B. S.R.L. și a admis în parte acțiunea, obligând chematul în garanție C. S.A. să plătească reclamantei A. sumele de 241.080 RON, 7161 RON și, respectiv, 50.000 RON, daune materiale și morale și 1000 RON, cheltuieli de judecată. S-a respins acțiunea față de chematul în garanție D..

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel principal reclamanta și chematul în garanție și apel incident pârâta.

Prin decizia nr. 438/A-COM/11.10.2022, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis apelurile declarate și, pe cale de consecință, a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Argeș, secția civilă sub 7971/280/2015*.

În rejudecare, prin sentința civilă nr. 102 din 9 martie 2023 pronunțate în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Argeș, secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. S.R.L.; a respins cererea de chemare în judecată introdusă de reclamanta A., prin procurator E., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B. S.R.L. în contradictoriu cu chemații în garanție D. și C. S.A. ca fiind rămasă fără obiect.

Prin încheierea din 11 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal și a trimis dosarul spre competentă soluționare secției I civile, din cadrul aceleiași curți.

În considerentele acestei încheieri, instanța de apel, raportându-se la obiectul cererii deduse judecății și având în vedere Deciziile RIL nr. 13/2020 și nr. 4/2023 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reținut că natura juridică a litigiului a fost stabilită în mod definitiv prin decizia de anulare a sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În concret, s-a reținut că reclamanta A. a înțeles să exercite o acțiune în răspundere civilă delictuală îndreptată împotriva proprietarului autovehiculului implicat în accidentul rutier a cărui victimă a fost reclamanta, autor al faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, și nu o acțiune în materie de asigurări de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, îndreptată împotriva asigurătorului, distincția fiind relevantă din perspectiva Deciziei RIL nr. 13/2020.

S-a mai constatat că sentința atacată a fost pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, aspect care are relevanță din perspectiva Deciziei RIL nr. 4/2023.

Întrucât în structura Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile, prin Hotărârea nr. 5/2016, colegiul de conducere al instanței a decis ca, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secții civile, dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie soluționate de secția a II-a Civilă. Astfel, determinant în stabilirea competenței materiale procesuale a celor două secții este criteriul ce ține de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesioniști.

În acest sens, instanța a făcut a trimitere și la interpretarea dată în soluționarea recursurilor în interesul legii prin Decizia nr. 18/2016, prin Decizia nr. 13/2020 și prin Decizia nr. 4/2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorii pentru instanțe.

În pronunțarea acestei soluții, s-a reținut, în esență, că prezenta cauză se află în cel de-al doilea ciclu procesual, după soluționarea în primul ciclu procesual a apelului de către secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești, care prin decizia nr. 438/A-COM/11.10.2022 a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

În opinia instanței, competența materială procesuală a instanței de control judiciar a fost verificată și stabilită în raport de obiectul și natura cauzei în primul ciclu procesual, astfel încât rămâne dobândită cauzei și nu mai poate fi repusă în discuție. Consideră concluzia ca fiind în concordanță și cu cele reținute prin considerentele Deciziei nr. 4/2023 pronunțate de ÎCCJ - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, respectiv cu prevederile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență ivit între două secții aparținând aceleiași instanțe, respectiv secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și secția I civilă din cadrul Curții de Apel Pitești, care se declară necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a apelului în favoarea secției I Civilă a Curții de Apel Pitești, pentru următoarele considerente:

Cauza dedusă judecății are ca obiect solicitarea reclamantei A. de obligare a pârâtei B. S.R.L., în calitate de autor al faptei ilicite, la plata de despăgubiri pentru prejudiciul material și prejudiciul moral suferit în urma accidentului de circulație a cărei victimă a fost.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie interpretarea diferită a normelor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar, respectiv a instanței de apel, în cel de-al doilea ciclu procesual, urmare a faptului că în primul ciclu procesual apelul a fost soluționat de către secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Notează Înalta Curte că obiect al apelului declarat în cauză este sentința civilă nr. 102 din 9 martie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă în dosarul nr. x/2015, iar judecarea apelului în primul ciclu procesual de către Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu este de natură a consolida competența materială procesuală în favoarea acestei secții, secție specializată în soluționarea cauzelor cu profesioniști.

Câtă vreme chestiunea competenței materiale procesuale (specializată) nu a fost invocată în fața primei instanțe, în primul ciclu procesual - la nivelul căreia existau structuri specializate în cauze cu profesioniști și insolvență - se impune concluzia că acest aspect nu mai putea fi invocat în al doilea ciclu procesual cu privire la competența secției instanței superioare chemate să soluționeze, în rejudecare, calea de atac, întrucât competența instanței de control judiciar este derivată din competența primei instanțe care a judecat efectiv procesul.

Altfel spus, competența instanței de apel se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul în primă instanță.

Argumentele expuse sunt susținute și de considerentele din cuprinsul Deciziei nr. 18/17.10.2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, unde, în paragraful 164, s-a statuat: "în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competența materială procesuală a instanței care a judecat litigiul în fond".

De altfel, potrivit Deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii: "Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…).".

De asemenea, prin Decizia nr. 4/24.04.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina:

- cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;

- în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).".

Prin urmare, având în vedere că litigiul a fost soluționat în al doilea ciclu procesual, în rejudecare, de un complet în materie civilă, competența de soluționare a apelului revine secției din cadrul curții de apel corespunzătoare secției din cadrul tribunalului care a pronunțat hotărârea în prima instanță, completul învestit cu soluționarea căii de atac neputând face abstracție de competența completului ce a soluționat procesul în primă instanță.

Concluzionând, dat fiind faptul că litigiul a fost soluționat, în fond, de secția civilă a Tribunalului Argeș, deși exista o altă structură specializată în soluționarea litigiilor privind activitatea profesioniștilor, în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I a Curții de Apel Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2024.