ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1458/2024

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024 Deliberând asupra recursului, constată următoarele: 1. Prin decizia civilă nr. 70 din 8 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția inadmisibilității și s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 92 din 11 octombrie 2021 pronunțate de Tribunalul Specializat Cluj. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A.. Prin decizia civilă nr. 220/2023 din 24 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, s-a admis excepția tardivității și s-a respins ca tardivă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 70 din 8 februarie 2022 pronunțate în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Cluj.

2. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A.. Contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, la 24 mai 2024, sub nr. x/2024, iar prin încheierea din 18 iunie 2024 pronunțată de această instanță, s-a dispus suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865. 3. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatorul A., prin care a solicitat anularea executării silite îndreptate împotriva sa, restituirea sumelor de bani reținute, cu cheltuieli de judecată. În motivare, recurentul a arătat că, în cadrul procedurii de executare silită pornite, intimata-pârâtă îi reține sume de bani din pensie în favoarea societății B., de peste 3 ani, conform comunicării executorului judecătoresc din 7 noiembrie 2020, fără încuviințarea instanței judecătorești.

Cererea de recurs nu a fost motivată în drept. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la 24.07.2024, sub nr. x/2024/a1. Intimata C. S.R.L a formulat întâmpinare în cauză, prin care, în principal, a invocat excepția netimbrării recursului, solicitând anularea căii de atac exercitate în cauză, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. 4. Înalta Curte, examinând recursul declarat în cauză, în raport cu excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară, în temeiul 244 1 alin. (1) raportat la art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, constată următoarele: Cauza are ca obiect recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 18 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024, prin care s-a dispus suspendarea judecății recursului pentru lipsa părților, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. de la 1865. Principiul legalității căilor de atac, prevăzut de dispozițiile art. 129 din Constituția României, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. Conform prevederilor art. 244 1 alin. (1) C. proc. civ.

de la 1865, "asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs." În consecință, Înalta Curte constată că formularea aceleiași căi de atac de retractare nu face aplicabile alte dispoziții legale în situația suspendării judecății cauzei, ci se aplică regimul juridic imprimat de calea de atac de reformare a recursului, care atrage incidența dispozițiilor art. 244 1 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865. Or, mențiunea "cu recurs pe toată durata suspendării", din finalul dispozitivului încheierii atacate, nu deschide părții calea de atac indicată, deoarece ar constitui atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, ceea ce este inadmisibil în ordinea de drept.

Prin decizia nr. 1019 din 7 octombrie 2008 a Curții Constituționale, s-a constatat conformitatea prevederilor art. 244 1 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 cu normele constituționale, reținându-se că, potrivit art. 282 alin. (2) și art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. de la 1865, "împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeași cale de atac ca și împotriva hotărârii pronunțate pe fondul cauzei." În cauză, încheierea atacată a fost pronunțată în contestația în anulare formulată împotriva unei decizii irevocabile, iar potrivit dispozițiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ.

de la 1865, "hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată." Prin urmare, întrucât încheierea recurată este pronunțată într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri irevocabile, aceasta este exceptată de la posibilitatea exercitării căii de atac a recursului. Așadar, dat fiind caracterul irevocabil al încheierii prin care s-a dispus măsura suspendării și având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, rezultă că soluția de suspendare nu este supusă cenzurii căii de atac a recursului. Pentru considerentele precedente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 18 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 18 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2024.