ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1991/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1991/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată având ca obiect "contestație la executare" înregistrată la data de 10.02.2023 pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. de dosar x/2023, contestatorul A. a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu intimații B. și C. S.A., să dispună repunerea sa în termenul de formulare a contestației la executare, anularea actelor de executare din dosarul execuțional nr. x/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc "D." și întoarcerea executării silite.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 4171/15.06.2023, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Buftea, reținând, în esență, incidența prevederilor art. 650 C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării organului de executare silită, 01.11.2023, precum și Decizia RIL nr. 20/2021 și faptul că încuviințarea executării silite a fost dată de Judecătoria Buftea.
Prin sentința civilă nr. 11020/04.12.2023, Judecătoria Buftea, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Ploiești, reținând, în esență, faptul că se contestă numai actele de întocmite în scopul vânzării silite a imobilului, situat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Ploiești și, în raport cu prev. art. 714 alin. (2) C. proc. civ. și art. 116 C. proc. civ., a reținut competența acestei din urmă instanțe.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Buftea a suspendat judecata și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Ploiești.
Înalta Curte reține că prezenta cauză civilă prezintă particularitatea că se supune normelor de procedură civilă reglementate de C. proc. civ., în temeiul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. - "Dispozițiile C. proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.", coroborat cu art. 622 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la momentul începerii executării silite contestate în prezenta cauză, respectiv 01.11.2013 - "În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.".
În continuare, instanța are în vedere dispozițiile art. 650 din C. proc. civ., în versiunea în vigoare la data sesizării organului de executare silită, 16.09.2021, care statuează că "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit art. 714 alin. (2) paragraful al doilea, "(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului."
În acest sens, se reține aplicabilitatea în cauză a deciziei nr. 20/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii care a statuat că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel..", reținându-se în paragrafele 70-72 următoarele:
"70. (…) poate observa că încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.
Pe cale de consecință, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu - toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare.
Reglementarea unor derogări - precum ipoteza prevăzută de art. 714 alin. (2) din C. proc. civ., când contestația la executare poate fi introdusă și la judecătoria de la locul situării imobilului, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare - nu face altceva decât să întărească opinia că pe parcursul procedurii execuționale există o singură instanță de executare. Astfel, instanța în a cărei competență teritorială se află imobilul nu devine, în acest caz, instanță de executare, ci doar va fi judecătoria echivalentă instanței de executare (care rămâne aceeași instanță ce a încuviințat inițial executarea silită), care va fi competentă să soluționeze contestația la executare în raport cu locul situării imobilului, în cazul urmăririi silite imobiliare, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generate de bunuri imobile, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare".
În situația particulară a speței, atât instanța de la locul situării imobilului, cât și cea din circumscripția în care se află biroul executorului judecătoresc care face executarea este Judecătoria Ploiești. În schimb, instanța care a încuviințat executarea a fost Judecătoria Buftea.
Aplicând normele incidente în cauză și decizia în interesul legii, competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Ploiești, ca instanță de la locul situării imobilului, întrucât în cauză sunt contestate doar actele de executare întocmite în scopul vânzării silite a imobilului reprezentat de terenul intravilan, situat pe raza localității Brazi, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Ploiești, astfel că aceasta din urmă devine competentă ca instanță echivalentă instanței de executare, care va fi competentă să soluționeze contestația la executare în raport cu locul situării imobilului.
Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial a soluționa contestația la executare este Judecătoria Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.