ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 841/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Judecătoria Oravița, prin Sentința civilă nr. 571 din 27 iunie 2011, pronunțată în Dosar nr. 105/273/2011 a admis excepția lipsei calității procesuale a Oficiului de Cadastru și Publicitare Imobiliară Caraș-Severin; a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții N.E. și N.N., prin mandatar O.C.M., în contradictoriu cu pârâții intimați B.D.E.A., B.M.A., B.G., T.V., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Reșița și Biroul de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile Caraș-Severin. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții N.E. și N.N. Tribunalul Caraș-Severin, prin Decizia civilă nr. 10 din 2 februarie 2012, pronunțată în Dosar nr. 105/273/2011 a respins apelul formulat de reclamanții N.E.

și N.N., prin mandatar O.C.M., în contradictoriu cu pârâții intimați B.D.E.A., B.M.A., B.G., T.V., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Reșița și Biroul de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile Caraș-Severin. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții N.E. și N.N. La înregistrarea cererii de recurs 27 martie 2012, s-a stabilit prin rezoluția judecătorului că recurenții datorează o taxă judiciară de timbru de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON și s-a dispus citarea acestora cu mențiunea de a face dovada plății, sub sancțiunea anulării recursului. La ședința de la acest termen de judecată, s-a constatat că aceștia nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru se sancționează cu anularea cererii, sancțiune prevăzută și de art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 privind timbrul judiciar. În consecință, prin Decizia civilă nr. 1475 din 30 mai 2012 Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanții N.E. și N.N., prin mandatar O.C.M. La data de 1 iunie 2012, recurenții-reclamanți N.E. și N.N. au înregistrat cererea de recurs împotriva Deciziei civile nr. 1475 din 30 mai 2012. pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care au solicitat admiterea recursului. Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2013, la Înalta Curte de Casație și Justiție, recurenții au depus dezvoltarea motivelor de recurs, prin care au invocat dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului, și a reținut: În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile legii hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. În cauză, Înalta Curte a fost sesizată cu recursul declarat împotriva Deciziei nr. 1475 din 30 mai 2012, prin care Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, s-a pronunțat asupra căii de atac a recursului declarată de reclamanții N.E. și N.N. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia civilă nr. 10 din 2 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin, prin care a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanți. Hotărârea atacată de recurenții N.E. și N.N.

a dobândit caracter irevocabil odată cu soluționarea recursului și, prin urmare, nu mai poate fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare. Este de observat așadar, că recursul declarat în cauză, nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 299 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte, va admite excepția inadmisibilității recursului invocată de instanță din oficiu și va respinge recursul declarat de N.E. și N.N., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții N.E. și N.N. împotriva Deciziei civile nr. 1475 din 30 mai 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2013. Procesat de GGC - AS