ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1382/2022

Ședința publică din data de 9 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 02.10.2018, sub nr. x/2018, astfel cum a fost precizată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Consiliul de Administrație al Institutului de Pneumoftiziologie (PNF) "Marius Nasta" București și Ministerul Sănătății, solicitând:

(i) să se constate încălcarea obligației de imparțialitate - conflict de interese al unor membri ai comisiilor de concurs în procesul de recrutare manager la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta București;

(ii) să se constate încălcarea dreptului subiectiv al reclamantului de a ocupa funcția de Manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" prin acte și fapte nelegale ale membrilor comisiilor de concurs;

(iii) admiterea nulității absolute a actului administrativ de numire în funcție a candidatei B., respectiv a Ordinului ministrului sănătății nr. 886/12.09.2018;

(iv) repunerea dosarului de candidatură al reclamantului în situația anterioară, cu obligarea pârâților de a-l numi pe reclamant, în funcția de manager al Institutului de PNF "Marius Nasta";

(v) obligarea pârâților la repararea prejudiciului material și moral, respectiv daune materiale în sumă de 1.307.760 RON, actualizată cu rata inflației și daune morale în sumă de 10.000 RON, cuvenite ocupării funcției de Manager la Institutul PNF "Marius Nasta".

2.1. Prin încheierea de ședință din 22.03.2019, Curtea de Apel Pitești a luat act că reclamantul nu solicită introducerea în cauză a persoanei vizate de actul administrativ a cărui anulare se solicită, respectiv a persoanei menționate în OMS nr. 886/12.09.2018, B., și a dispus amânarea cauzei în vederea depunerii la dosar a sentinței nr. x/13.12.2018 pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2018 și a OMS R/433/04.06.2018, în copie certificată cu originalul.

2.2. Prin sentința nr. 141 din 25 octombrie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal:

(i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății, invocată prin întâmpinare;

(ii) a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, pentru lipsa calității procesuale pasive;

(iii) a admis excepția inadmisibilității capătului 3 de cerere privind constatarea nulității absolute a Ordinului ministrului sănătății nr. 886/12.09.2018, invocată de pârâtul Consiliul de Administrație al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" și, în consecință, a respins acest capăt de cerere, în contradictoriu cu acest pârât, ca inadmisibil;

(iv) a respins celelalte capete de cerere formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de Administrație al Institutului de Pneumoftiziologie (PNF) Marius Nasta, ca neîntemeiate.

Reclamantul A. a atacat cu recurs încheierea din 22 martie 2019 și sentința nr. 141 din 25 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

3.1. Prin cererea de recurs, recurentul înțelege să invoce, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a Procesului-verbal din data de 09.08.2018, privind rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de manager, persoană fizică, la Institutul PNF Marius Nasta, în raport de dezlegările obligatorii date prin Decizia nr. 36/2016 a Înaltei Curții de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Recurentul a arătat că motivele pentru care invocă nelegalitatea actului vizează două aspecte:

- încălcarea dreptului la informare cu privire la componența comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a contestației, prin raportare la dispozițiile art. 14 alin. (4) din Regulamentul de concurs aprobat prin Ordinul 1520/2016, art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 pct. a) și art. 4 pct. a) din Legea nr. 52/2003, republicată, privind transparența decizională și art. 5 din art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;

- încălcarea concurenței neloiale prin prisma existenței unor presupuse raporturi patrimoniale ale membrilor comisiilor de concurs cu managerul în funcție, B..

3.2. Cu privire la încheierea de ședință din data de 22 martie 2019, recurentul invocă nulitatea actului procedural din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Instanța de fond nu a pus în discuția tuturor părților prezente cererea de introducere în cauză a persoanei vizate de actul administrativ atacat în cauză, în speță, OMS nr. 886/12.09.2018, fiind încălcat principiul contradictorialității prevăzut de art. 14 raportat la art. 78 alin. (2) C. proc. civ. și art. 16

1

din Legea nr. 554/2004, precum și prevederile art. 78 alin. (5) C. proc. civ., care reglementează calea de atac exercitată împotriva soluției de respingere a cererii, fiind astfel incidente prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

3.3. Cu privire la sentința nr. 141 din 25 octombrie 2019, recurentul reclamant invocă motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul critică modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății din perspectiva incidenței dispozițiilor art. 1) și art. 3 din Regulamentului de Organizare și Functionare al Institutului PNF Marius Nasta, aprobat prin OMS nr. 1.053/2016, art. 2 alin. (7), art. 176 alin. (1), art. 177 alin. (1), art. 187 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, apreciind că instanța de fond a reținut în mod eronat că Ministerul Sănătății nu are atribuții în organizarea și desfășurarea concursului și nu este emitentul actului contestat.

Pe fondul cauzei a invocat încălcarea și aplicarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 6 alin. (2), (5), (6) și 7 din Regulamentul de concurs aprobat prin OMS nr. 1520/2016 și art. 3 alin. (1), art. 27 alin. (2) si alin. (3) din OMS 869/2015.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, reinterând apărările de la fondul cauzei.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate înscrisuri noi.

III. Soluția instanței de recurs

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

3.1. În ce privește excepția de nelegalitate a Procesului-verbal din data de 09.08.2018, privind rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de manager, invocată de către recurent în etapa procesuală a recursului, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".

Pentru a fi admisibilă excepția de nelegalitate, o primă condiție ce se cere a fi îndeplinită este aceea ca actul a cărui nelegalitate a fost invocată să fie un act administrativ.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin act administrativ se înțelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".

Pentru a fi considerat act administrativ, condițiile prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv să fie vorba de un act unilateral emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, în scopul de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații.

În speță, excepția de nelegalitate are ca obiect Procesul-verbal privind rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de manager, persoană fizică, al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", întocmit de către comisia de concurs la data de 09.08.2018, ca urmare a finalizării concursului, act prin care comisia a declarat câștigător pe candidata B..

Având în vedere actul contestat se impune a se determina dacă acesta reprezintă un act administrativ în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, sunt de observat dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății, aprobat prin Ordinul nr. 1520/2016, în conformitate cu care:

"(1) În termen de 48 de ore de la finalizarea concursului sau, după caz, de la rezolvarea contestațiilor, președintele comisiei de concurs înaintează consiliului de administrație al spitalului procesul-verbal cu rezultatele concursului, semnat pe fiecare pagină de către toți membrii comisiei de concurs.

(2) Consiliul de administrație al spitalului public înaintează ministrului sănătății procesul-verbal cu rezultatele concursului, în vederea emiterii ordinului de numire în funcție pentru persoana desemnată câștigătoare.

Or, în raport de aceste dispoziții regulamentare, Înalta Curte constată că actul administrativ, în accepțiune art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, este reprezentat de ordinul de numire în funcție pentru persoana desemnată câștigătoare emis de ministrul sănătății, în speța de față, OMS nr. 886/12.09.2018, iar nu de procesul-verbal cu rezultatele concursului, care a reprezentat doar un act premergător care a stat la baza emiterii ordinului.

Pe cale de consecință, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate, ca excepția de nelegalitate să vizeze un act administrativ cu caracter individual, impusă de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge excepția de nelegalitate a Procesului-verbal din 09.08.2018 privind rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de manager, persoană fizică, la Institutul PNF Marius Nasta, ca inadmisibilă.

3.2. Cu privire la nelegalitatea încheierii de ședință din data de 22 martie 2019

Recurentul susține nulitatea încheierii recurate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., arătând că instanța de fond nu a pus în discuția tuturor părților prezente cererea de introducere în cauză a persoanei vizate de OMS nr. 886/12.09.2018, încălcând principiul contradictorialității dar și prevederile art. 78 alin. (5) C. proc. civ.

Critica este nefondată.

Așa cum reiese din încheierea de ședință din data de 22 martie 2019, la primul termen de judecată, instanța a pus în discuție, în temeiul art. 78 C. proc. civ., raportat la art. 16

1

din Legea 554/2004, necesitatea introducerii în cauză și a persoanei vizate de actul administrativ a cărui anulare se solicită, însă reclamantul a refuzat introducerea în cauză a numitei B., susținând că aceasta are posibilitatea să formuleze acțiune pe cale separate.

Potrivit art. 78 alin. (2) C. proc. civ., în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.

Având în vedere că reclamantul nu a înțeles să solicite introducerea în cauză și a persoanei vizate de actul contestat, deși i s-a pus în vedere necesitatea lărgirii cadrului procesual, și apreciind că fără participarea acesteia nu poate fi soluționată această pretenție, în mod corect instanța de fond, în acord cu art. 78 alin. (2), teza a II-a C. proc. civ., a admis excepția inadmisibilității capătului 3 de cerere prin care se solicită anularea OMS nr. 886/12.09.2018.

Prin urmare, nu se poate reține încălcarea principiului contradictorialității și nici a drepturilor recurentului, acesta exprimându-și în mod clar și lipsit de echivoc poziția față de introducerea în cauză a persoanei vizate de ordinul a cărui anulare se solicită.

Totodată, nu se poate reține o vătămare a intereselor reclamantului prin faptul că instanța nu ar fi solicitat exprimarea poziției și pârâților în legătură cu necesitatea introducerii în cauza a altei personae, în condițiile în care, chiar pârâtul Consiliul de Administrație al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată și managerul institutului.

3.3. Cu privire la nelegalitatea sentinței nr. 141 din 25 octombrie 2019, o primă critică încadrată în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează modalitatea greșită de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății, întrucât instanța de fond a reținut în mod eronat că Ministerul Sănătății nu are atribuții în organizarea și desfășurarea concursului și nu este emitentul actului contestat.

Critica este nefondată.

Înalta Curte validează raționamentul instanței de fond și reține că, în raport de dispozițiile art. 2 alin. (5)-(7) cu art. 10 alin. (3) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, coroborate cu cele ale art. 177 din Legea 95/2006 și ale art. 1 alin. (2) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de manager persoană fizică din spitalele publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății, aprobat prin OMS nr. 1520/2016, potrivit cărora concursul pentru ocuparea funcției de manager din cadrul spitalelor publice se organizează de către consiliul de administrație al spitalului public respectiv și se desfășoară la nivelul acestuia, pârâtul Ministerul Sănătății nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză, în ceea ce privește capetele 1 și 2 de cerere, întrucât nu este implicat în organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de manager din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie (PNF) Marius Nasta, răspunderea organizării și desfășurării concursului revenind exclusiv Consiliului de Administrație al institutului în discuție.

Cât privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului Sănătății, raportat la calitatea de emitent a Ordinului MS nr. 886/12.09.2018, chiar dacă susținerile recurentului sunt corecte, față de soluția de inadmisibilitate a capătului 3 care vizează anularea Ordinului MS nr. 886/12.09.2018, soluție menținută de instanța de recurs, nu se mai impune examinarea lor, fiind practic lipsite de interes.

Prin urmare, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sub toate aspectele invocate, este nefondat.

Nefondate sunt și criticile ce vizează fondul cauzei, întemeiate pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 6 alin. (2), (5), (6) și 7 din Regulamentul de concurs aprobat prin OMS nr. 1520/2016 și art. 3 alin. (1), art. 27 alin. (2) si alin. (3) din OMS 869/2015.

Preliminar, Înalta Curte reține că prin cererea introductivă de instanță, recurentul reclamant a invocat nelegalitatea concursului organizat în perioada 7-22 iunie 2018 pentru ocuparea funcției de manager al Institutului de Pneumoftiziologie (PNF) Marius Nasta, susținând existența unei stări de incompatibilitate/conflict de interese între un membru al comisiei de concurs (prof.dr. C.), respectiv doi membri ai comisiei de soluționare a contestațiilor (prof.univ. D. și dr. E.), pe de o parte, și un candidat (B.), pe de altă parte, determinată de împrejurarea că acesta din urmă a deținut, pe perioada derulării concursului, funcția de manager interimar al Institutului. Au fost invocate dispozițiile art. 70, 79 alin. (1) lit. a), 80 din Legea 161/2003, rap.la art. 6 alin. (2), (5), (6) și 7 din Regulamentul de concurs aprobat prin OMS nr. 1520/2016.

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2), (5), (6) și 7 din Regulament:

"(2) Președintele comisiei de concurs este președintele consiliului de administrație al spitalului. Ceilalți 2 membri cu drept de vot și notare din cadrul comisiei de concurs sunt numiți de către consiliul de administrație dintre persoane din cadrul consiliului de administrație sau din afara acestuia, având experiență de minimum 3 ani ca manager de spital sau având calitatea de cadru didactic universitar în specialitatea management sau sănătate publică și management.

(3) Reprezentantul ales al asociațiilor de pacienți din cadrul consiliului de etică al spitalului unde se organizează concursul are calitatea de observator fără drept de vot și notare în cadrul comisiei de concurs, însă are dreptul de a adresa întrebări candidaților.

(4) Comisia de soluționare a contestațiilor este formată din președinte, 2 membri și un secretar. Secretarul nu are drept de vot.

(5) Președintele comisiei de soluționare a contestaților este un membru al consiliului de administrație al spitalului. Ceilalți 2 membri sunt persoane având experiență de minimum 3 ani ca manager de spital sau având calitatea de cadru didactic universitar în specialitatea management sau sănătate publică și management.

(6) Nu pot face parte din comisia de concurs și din comisia de soluționare a contestațiilor persoanele care au soț/soție, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv în rândul candidaților sau aflate în raporturi cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați.

(7) În termen de 3 zile de la finalizarea perioadei de înscriere la concurs, fiecare dintre membrii comisiei de concurs și ai comisiei de soluționare a contestațiilor va da o declarație de imparțialitate din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la alin. (6) raportat la candidații înscriși la concurs, precum și o declarație de confidențialitate."

Art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea 161/2003 precizează că:

"Funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații: ... a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;..."

Susținerile recurentului- reclamantului, în sensul că cele două comisii de concurs au fost constituite cu nerespectarea dispozițiilor legale mai sus citate, sunt lipsite de temei.

Astfel, în ceea ce-l privește pe dl.prof.dr. C. (membru în cadrul Comisiei de concurs), potrivit înscrisurilor existente la dosar, acesta are o experiență de minimum 3 ani ca manager de spital, este cadru didactic, angajat cu normă întreagă la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și are integrare clinică în cadrul Clinicii de chirurgie toracică, iar contractul individual de muncă nr. x/2005 este încheiat cu persoana juridică Institutul PNF Marius Nasta, în calitate de angajator, reprezentată prin prof.dr. F., și nu cu candidata B..

În ceea ce-l privește pe dl.prof.univ.dr. D. (membru în cadrul Comisiei de soluționare a contestațiilor), acesta este membru al Consiliului de administrație al Institutului PNF Marius Nasta, cadru didactic, angajat cu normă întreagă la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și are integrare clinică în cadrul secției Pneumoftiziologie III, iar contractul individual de muncă nr. x/2005 este încheiat cu persoana juridică Institutul PNF Marius Nasta, în calitate de angajator, reprezentată prin prof.dr. F., și nu cu candidata B..

De asemenea, se observă că prof.dr. D. nu a avut contract de administrare încheiat cu managerul unității pentru perioada ianuarie 2018 - septembrie 2018 (a se vedea adresa de la dosar, emisă de Institutul PNF Marius Nasta).

Potrivit art. 27 alin. (2) și (3) din OMS nr. 869/2015 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist și chimist din unitățile sanitare publice, precum și a funcțiilor de șef de secție, șef de laborator și șef de compartiment din unitățile sanitare fără paturi, respectiv a funcției de farmacist-șef în unitățile sanitare publice cu paturi, solicitările cadrelor didactice se depun la unitatea sanitară și se aprobă de către consiliul de administrație al unității, neavând, așadar, nicio atribuție sub acest aspect managerul unității sanitare.

În ceea ce-l privește pe dl.dr. E. (membru în cadrul Comisiei de soluționare a contestațiilor), acesta are o experiență de minimum 3 ani ca manager de spital, în prezent fiind manager la Spitalul de PNF Călărași, având un contract de management încheiat cu Consiliul Județean Călărași. Potrivit Anexei 2 la H.G. nr. 529/2010, Spitalul PNF Călărași se află în subordinea Consiliului Județean Călărași, iar, în conformitate cu Anexa 2 la H.G. nr. 144/2010, Institutul PNF Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătății, astfel încât nu există relații de subordonare între cele două unități, cum în mod eronat susține reclamantul. Cât privește OMS nr. 1053/2016, invocat de reclamant, acesta vizează organizarea și funcționarea Institutului PNF Marius Nasta București, și nu a Spitalului TBC Călărași, neavând nicio legătură cu acesta, iar dispensarele TBC aflate sub controlul institutului sunt cele menționate la art. 13 din ordin.

În ceea ce privește pretinsa calitate a dr. E. de membru în Comisia de Control din cadrul Programului Național Prevenție, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT), este de observat adresa nr. x/17.07.2017, prin care Institutul PNF Marius Nasta comunică instanței faptul că nu există comisie de control în cadrul Programului menționat.

Se constată că cei trei membri ai comisiilor de concurs s-au conformat și obligației stabilite prin alin. (7) al art. 6 din Regulamentul de concurs, dând atât declarația de imparțialitate, din care rezultă că nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la alin. (6) raportat la candidații înscriși la concurs, cât și declarația de confidențialitate.

În ceea ce privește dispozițiile din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, invocate de reclamant, instanța constată că acestea nu sunt aplicabile speței, câtă vreme vizează persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică, ipoteze care nu se regăsesc în cauză.

Prin urmare, cele două comisii de concurs au fost constituite cu respectarea dispozițiilor legale incidente, iar susținerile recurentului-reclamant din recurs sunt lipsite de temei, nefiind apte să conducă la reformarea sentinței.

Mai mult decât atât, prin sentința civilă nr. 5330/13.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, urmare a anulării Ordinului R/1413/11.12.2017 prin care s-a dispus încetarea contractului de management nr. x/1.04.2016, fostul manager al Institutului de PNF Marius Nasta, G., a fost reintegrat pe postul de manager. Deși hotărârea menționată nu este definitivă, are autoritate de lucru judecat provizorie, neputând fi ignorată

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate du art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă recursul formulat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 22 martie 2019 și a sentinței nr. 141 din 25 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 martie 2022.