ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4186/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4186/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 22 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 25.05.2021 sub nr. x/2021, reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" a chemat în judecată pe pârâții A. și Ministerul Sănătății, solicitând anularea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1579/20.08.2020 și, pe cale de consecință constatarea nulității contractului individual de muncă nr. x/20.08.2020, prelungit prin actele adiționale nr. x/15.10.2020 și nr. y/13.11.2020 și a efectelor acestuia, repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtului la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pârâtul în baza contractului individual de muncă menționat și, în subsidiar, în cazul în care nu este admis capătul de cerere nr. x, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumelor aferente diferenței dintre munca efectiv prestată și cea de biolog principal în sistemul sanitar, conform Legii nr. 460/2003.
Prin încheierea de ședință din data de 15.09.2021 s-a dispus disjungerea cauzei și formarea prezentului dosar, având ca obiect anularea ordinului nr. 1579/20.08.2020 emis de Ministerul Sănătății.
Prin încheierea de ședință din data de 13 octombrie 2021 Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetentei sale materiale funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a dispune astfel, instanța a constatat că pentru determinarea competenței materiale de soluționare a litigiului are relevanță împrejurarea că, pe de o parte, cererea de chemare în judecată a fost promovată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sanatatii (organ de specialitate al administrației publice centrale) și, pe de altă parte, că obiectul acțiunii se referă la contestarea ordinului nr. 1579/20.08.2020, ceea ce este de natură să atragă competența materială de soluționare specifică contenciosului administrativ, fiind vorba de un act emis de o autoritate publică, ceea ce înseamnă că instanța de contencios administrativ competentă material este cea care poate să decidă asupra cererii și apărărilor formulate.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Prin sentința nr. 722 din data de 11 aprilie 2022 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
a admis excepția de necompetență materială, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență și a suspendat judecarea cauzei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că ordinul contestat în cauză are ca obiect instituirea unor raporturi de muncă cu o persoană fizică, prin încheierea unui contract de muncă între reclamant și această persoană și stabilirea drepturilor salariale aferente,
Având în vedere natura juridică a relațiilor sociale reglementate prin ordinul respectiv și anume raporturi juridice individuale de muncă, prevederile legale incidente în speță sunt cele specifice legislației muncii.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:
Demersul judiciar inițiat de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", astfel cum s-a expus la punctul 1 al prezentei hotărâri, vizează anularea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1579/20.08.2020.
Potrivit definiției din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice."
Ordinul contestat în prezenta cauză privește numirea domnului A. în funcția de biolog principal cu 1/2 normă, în cadrul Laboratorului de bacteriologie la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" și reglementează perioada numirii în funcție, modul de întocmire a contractului individual de muncă și a fișei de post, dar și modul de calcul al drepturilor salariale corespunzătoare.
Astfel, deși este emis de către Ministerul Sănătății și semnat de ministrul desemnat, ordinul nr. 1579/20.08.2020 nu este emis de autoritatea publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii. De asemenea, acesta nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice de drept administrativ, câtă vreme vreme cuprinde doar dispoziții referitoare la raportul de muncă al domnului A. cu Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta".
În acest context, pentru stabilirea instanței competente prezintă relevanță natura juridică a relațiilor sociale reglementate prin ordinul contestat, dat fiind faptul că, în exercitarea atriibuțiilor lor, instituțiile și autoritățile publice emit acte care reglementează o varietate largă de raporturi juridice, nu doar de drept administrativ, ci și de dreptul muncii, de drept civil etc.
Prin urmare, având în vedere calitatea de personal contractual a persoanei vizate de ordinul contestat și dispozițiile referitoare la raportul de muncă al acesteia, Înalta Curte reține aplicabilitatea prevederilor specifice legislației muncii, art. 266 - 269 din Codul muncii si art. 208 si urmatoarele din Legea nr. 62/2011.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2022.