ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 859/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 859/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la data de 05.04.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I.,J.,K.,L.,M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V.,W.,X., Y., Z., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH.,II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ.,RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX.,YYY.,ZZZ.,AAAA.,BBBB., CCCC., DDDD., EEEE.,FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Craiova, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Craiova, și Tribunalul Dolj, anularea Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova nr. 27 din 01.10.2020, prin care au fost respinse contestațiile formulate împotriva Deciziei nr. 85/29.11.2019 a Președintelui Curții de Apel Craiova.
Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentința civilă nr. 1657 pronunțată la 15 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Craiova, Colegiul de Conducere al Curții De Apel Craiova, și Tribunalul Dolj, ca nefondată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1657 pronunțate la 15 noiembrie 2021 de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs OOOO., PPPP., A., E., I., M., Q., U., Y., BB., FF., JJ., NN., RR., VV., ZZ., DDD., HHH., LLL., PPP., TTT., XXX., BBBB., FFFF., JJJJ., NNNN., D., H., L., P., T., X., AA., EE., II., MM., QQ., UU., YY., CCC., GGG., KKK., OOO., SSS., WWW., AAAA., EEEE., IIII., MMMM., B., F., J., N., R., V., Z., CC., GG., KK., OO., SS., WW., AAA., EEE., III., MMM., QQQ., UUU., YYY., CCCC., GGGG., KKKK., C., G., K., O., S., W., Z., DD., HH., LL., PP., TT., XX., BBB., FFF., JJJ., NNN., RRR., VVV., ZZZ., DDDD., HHHH. care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanței.
- Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, în ceea ce privește solicitarea de acordare a salariului cu aplicarea VRS 605.
Recurenții au arătat că sunt personal din cadrul familiei ocupaționale,Justiție", fiind salarizați în baza prevederilor legilor-cadru nr. 330/2009, 284/2010 și 153/2017 și că, există la acest moment personal care este salarizat corespunzător unei valori de referință sectorială mai mare.
Conform Deciziei nr. 794/2016 a Curții Constituționale valoarea de referință sectorială trebuie să fie unică pentru întreaga familie ocupațională justiție, care trebuie stabilit prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.
Așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. I alin. (5
1
) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrali sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a observat că toate considerentele expuse de Curtea Constituțională nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016 se verifică și în privința textelor de lege menționate anterior.
De asemenea, prin Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea art. I alin. (1), (2) și (51) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, s-a statuat că personalul ... care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad, treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Ordonanța nr. 57/2015 a fost modificată prin O.U.G. nr. 20/2016, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care la art. 3
1
a stabilit că începând cu 01.08.2016, ..., va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
De altfel, și Legea cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede la art. 38 în mod clar, că începând cu data de I iulie 2017 se mențin în plăți la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcții/salariilor și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Totodată, art. 38 alin. (3) din legea 153/2017, prevede și în anul 2018 și 2019 păstrarea acestor drepturi, cărora li se aplică o anumită majorare.
Făcând aplicarea acestor dispoziții legale, Președintele Curții de Apel Craiova a decis, prin Decizia nr. 76/21.12.2021, ca personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul Curții de Apel Craiova și al instanțelor din raza sa de competență să beneficieze de un salariu de bază lunar stabilit prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 21 decembrie 2018, recunoscând astfel implicit erorile din deciziile emise anterior.
Prin Decizia nr. 75/14.12.2021, Președintele Curții de Apel Craiova a dispus recalcularea salariilor de bază brute lunare prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 RON pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul Curții de Apel Craiova care au avut calitate de reclamanți în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Dolj și în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Vâlcea, începând cu data de 18.02.2017 și pentru viitor.
Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, în ceea ce privește contestația lor vizând modul de calcul al sporurilor, deoarece nici nu a fost cercetat fondul cauzei.
Analizând acest al doilea capăt de cerere, Curtea de Apel București s-a limitat la a cita motivarea Deciziei nr. 15/2021 din 28 iunie 2021, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în: Monitorul Oficial nr. 921 din 27 septembrie 2021, fără a aplica această decizie la cauza concretă dedusă judecății.
Potrivit punctelor 91 și 92 din Decizia citată:
"91. De principiu, pot exista situații concrete în care disponibilul bănesc la nivelul unui ordonator secundar de credite permite acordarea pentru fiecare salariat aflat în aceeași situație a unor sporuri care pot să atingă limita maximă cumulată a sporurilor, cu respectarea încadrării în plafonul impus de lege pentru acel ordonator, pe când în cazul altui ordonator secundar, disponibilul să nu îi permită stabilirea sporurilor acordate până la nivelul maxim de 45% pentru fiecare salariat.
Ceea ce prezintă relevantă este aspectul că limitarea cuantumului sporurilor la care se referă art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este prevăzută pe total buget aferent salariilor de bază destinat fiecărui ordonator de credite în parte, iar nu individual, prin raportare directă la salariul lunar pe care îl primește fiecare salariat aparținând aceleiași categorii profesionale."
În acest context, arată că, deși li s-au recunoscut sporuri până la nivelul maxim de 45% pentru fiecare salariat, Curtea de Apel Craiova nu a făcut niciodată dovada că sporurile acordate au atins limita prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, iar Curtea de Apel București, în sentința atacată, nu a analizat acest aspect.
Astfel, deși au invocat faptul că este nelegală plafonarea individuală a sporurilor, aspect recunoscut și de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 15/2021 și a solicitat recalcularea acestora prin raportare la bugetul ordonatorului de credite, Curtea de Apel București nu a analizat în fond această cerere, citând o Decizie pronunțată în recurs în interesul legii care exprimă, în fapt, același punct de vedere ca și al nostru.
Apărări formulate în cauză
Intimații - pârâți Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Dolj au depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Prin încheierea de ședință din data de 4 decembrie 2023 pronunțată în dosarul x/2021, Curtea de Apel București a admis cererea de îndreptare a erorii materiale și a constatat că au calitatea de reclamante în cauză și recurentele OOOO. și PPPP..
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția calității procesuale active a recurentelor QQQQ. și RRRR., se constată următoarele:
În cuprinsul cererii de chemare în judecată și a sentinței recurate, QQQQ. și RRRR. nu au calitatea de reclamanți. Acest aspect a fost confirmat și prin faptul că nu au formulat cerere de îndreptare a erorii materiale împreună cu recurentele OOOO. și PPPP., care nu erau menționate în cuprinsul sentinței atacate.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse și văzând prevederile art. 458 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de QQQQ. și RRRR. împotriva sentinței civile nr. 1657 pronunțate la 15 noiembrie 2021 de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Demersul judiciar al reclamanților, astfel cum a fost evidențiat la pct. I.1. al acestei decizii, vizează solicitarea de anulare a Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova nr. 27 din 01.10.2020, prin care au fost respinse contestațiile formulate împotriva Deciziei nr. 85/29.11.2019 a Președintelui Curții de Apel Craiova.
Soluționând cauza în primă instanță, Curtea de Apel București a respins acțiunea.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că reclamanții nu au dovedit că erau îndreptățiți la calcularea și primirea unui salariu determinat prin utilizarea unei VRS de 605,225 RON și că, în ceea ce privește modul de calcul al sporurilor, a reținut că, este incidentă și obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din C. proc. civ. Decizia nr. 15/2021 din 28 iunie 2021, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în: Monitorul Oficial nr. 921 din 27 septembrie 2021.
Recurenții au criticat soluția primei instanțe, clamând prin cererea de recurs formulată că: hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, în ceea ce privește solicitarea de acordare a salariului cu aplicarea VRS 605, existând personal din cadrul familiei ocupaționale "Justiție", care este salarizat corespunzător unei valori de referință sectorială mai mare și că, sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, în ceea ce privește contestația lor vizând modul de calcul al sporurilor, deoarece nici nu a fost cercetat fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, Înalta Curte constată incidența în cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.:
Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."
Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta nu îndeplinește exigențele menționate de textul legal mai sus citat.
Astfel, recurenții au susținut în mod întemeiat că judecătorul fondului nu s-a pronunțat asupra contestația lor vizând modul de calcul al sporurilor.
Într-adevăr, analizând acest al doilea capăt de cerere, Curtea de Apel București s-a limitat la a cita motivarea Deciziei nr. 15/2021 din 28 iunie 2021, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în: Monitorul Oficial nr. 921 din 27 septembrie 2021, fără a aplica această decizie la cauza concretă dedusă judecății.
Astfel, instanța de fond a redat cu fidelitate dispozitivul și paragrafele 79-95 din Decizia nr. 15/2021 din 28 iunie 2021, emisă Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în: Monitorul Oficial nr. 921 din 27 septembrie 2021.
Judecătorul fondului a adăugat la final faptul că "este de prisos a relua analiza criticilor reclamanților în ce privește limitarea sporurilor, asupra fiecăreia din susținerile acestora, ÎCCJ răspunzând prin decizia mai-sus menționată. Or, această decizie a fost pronunțată urmare admiterii unui recurs în interesul legii, fiind obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din C. proc. civ.."
Față de cele expuse anterior, rezultă cu claritate că motivarea sentinței recurate nu se conformează exigențelor impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului nu a răspuns criticilor aduse prin cererea de chemare în judecată, în privința capătului de cerere vizând modul de calcul al sporurilor .
În contextul celor expuse, Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă, printre altele, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Rolul principiului motivării hotărârilor judecătorești, consacrat prin acest text legal, este acela de a asigura o bună administrare a justiției și de a face posibil un control judiciar efectiv, motivarea sumară sau confuză echivalând cu nemotivarea.
De asemenea, jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în sensul că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt analizate de instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor probatorii (hotărârea din 28.04.2005 în cauza Albina contra României).
Înalta Curte apreciază că, deși prima instanță a respins acțiunea, în fapt aceasta nu a soluționat fondul cauzei, întrucât nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut și nu a analizat argumente esențiale expuse de reclamanți în motivarea acțiunii lor, conform celor arătate mai sus.
Or, în raport cu principii fundamentale ale procesului civil (dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare), soluționarea fondului presupune elucidarea tuturor aspectelor esențiale ale raportului juridic dedus judecății, astfel cum acestea au fost relevate prin cererile și apărările părților. În mod evident, principiul dublului grad de jurisdicție împiedică instanța de control judiciar să analizeze direct în recurs argumentele ce nu au făcut obiectul analizei instanței de fond.
În schimb, în privința capătului de cerere având ca obiect anularea actelor atacate ca efect al stabilirii eronate a salariilor de bază, Înalta Curte reține că recurenții nu au criticat argumentele curții de apel. În schimb, aceștia au făcut referire la existența la nivelul familiei ocupaționale "Justiția" a unor persoane salarizate corespunzător unui VRS mai mare. Aceste susțineri au fost invocate însă direct în calea de atac, cu ignorarea prevederilor art. 478 și 494 C. proc. civ. potrivit cărora în recurs nu se poate schimba cauza cererii de chemare în judecat .
Pentru aceste considerente, constatându-se incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de OOOO., PPPP., A., E., I., M., Q., U., Y., BB., FF., JJ., NN., RR., VV., ZZ., DDD., HHH., LLL., PPP., TTT., XXX., BBBB., FFFF., JJJJ., NNNN., D., H., L., P., T., X., AA., EE., II., MM., QQ., UU., YY., CCC., GGG., KKK., OOO., SSS., WWW., AAAA., EEEE., IIII., MMMM., B., F., J., N., R., V., Z., CC., GG., KK., OO., SS., WW., AAA., EEE., III., MMM., QQQ., UUU., YYY., CCCC., GGGG., KKKK., C., G., K., O., S., W., Z., DD., HH., LL., PP., TT., XX., BBB., FFF., JJJ., NNN., RRR., VVV., ZZZ., DDDD., HHHH. împotriva sentinței civile nr. 1657 pronunțate la 15 noiembrie 2021 de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Respinge recursul declarat de QQQQ. și RRRR. împotriva sentinței civile nr. 1657 pronunțate la 15 noiembrie 2021 de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 14 februarie 2024.