ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3280/2024

Ședința publică din data de 13 iunie 2024

Asupra recursurilor de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, la data de 25.02.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Ministerul Afacerilor Interne,

- admiterea cererii de repunere în termenul de prescripției pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004 și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 04.11.2011-27.05.2012 sub egida NATO în misiune in Afganistan .

- obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajator, pentru participarea, în calitate de ofițer, la aceste misiuni internaționale în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioada 04.11.2011-27.05.2012, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată,

- obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajator, pentru participarea în calitate de ofițer în misiunea internațională în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioadele 04.11.2011-27.05.2012.

- obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011 de la data scadenței sumelor de la cap. 2 și 3 și până la plata efectivă a acestor sume, sume ce vor fi stabilite de angajator după pronunțare, sau de executorul judecătoresc, în situația în care se necesită punerea în executare a hotărârii prin procedura executării silite.

1.2. Prin sentința nr. 809 din data de 30 iunie 2021, Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de către Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și a respins acțiunea față de acest pârât, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis excepția lipsei calității procesuală pasive a Misterului Afacerilor Interne și a respins acțiunea față de acest pârât, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a BSIJ (UM 0465 București), invocată de pârâta Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (UM 0465 București), prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

A respins excepția inadmisibilității acțiunii, excepția tardivității acțiunii, excepția prematurității acțiunii și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocate de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (UM 0465 București), prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

A respins cererea de repunere în termen formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. și a obligat pârâta Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (UM 0465 București) la plata către reclamant a diurnei în valută în cuantum de 35 USD/zi, conform art. 1 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1086/2004 și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia, conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, în cuantum de 1 USD/zi, aferente perioadei 04.11.2011-27.05.2012 în care a participat în misiunea în Afganistan, sume actualizate cu indicele de valorizare a monedei naționale.

A obligat pârâta Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (UM 0465 București) la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumei susmenționate de la data scadenței și până la data plății efective.

A respins, în rest, acțiunea, ca fiind neîntemeiată.

1.3. Împotriva sentinței nr. 809 din data de 30 iunie 2021 pronunțate de Tribunalul Prahova au formulat recurs Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești și Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10.05.2022.

Prin încheierea de ședință din 4 octombrie 2022, Curtea a suspendat judecata cererilor de recurs, în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ., până la soluționarea sesizării cu nr. x/2022 a Curții de Apel Brașov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție și publicarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție în Monitorul Oficial al României.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 12.12.2023 și, în ședința publică de la acea dată, Curtea a ridicat din oficiu excepția perimării cererilor de recurs.

Prin Decizia nr. 1178 din 12 decembrie 2023, Curtea a admis excepția perimării și a constatat perimate recursurile formulate de recurenții-pârâți Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești împotriva sentinței nr. 809 din 30 iunie 2021 pronunțate de Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța că nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 C. proc. civ., pentru că pricina a fost suspendată în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ. și nu în temeiul art. 520 alin. (2) și (4) C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) și recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenții "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române (UM 0465 București).

3.1. Recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând, respingerea excepției perimării și trimiterea cauzei spre continuarea judecății recursului.

A susținut recurentul-pârât că instanța de recurs a interpretat și aplicat eronat dispozițiile art. 415 și art. 416 C. proc. civ., art. 20 și art. 22 C. proc. civ., art. 84 pct. 25 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești aprobat prin HCSM nr. 3243/2022 și Decizia nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii încălcând, astfel, regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Având în vedere că, în dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a fost pronunțată Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană, cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 77 din 30.01.2023, raportat la motivul pentru care s-a dispus suspendarea cauzei, revenea instanței obligația de a dispune, din oficiu, repunerea cauzei pe rol și citarea părților.

Astfel, soluția dată asupra excepției perimării invocate din oficiu este consecința aplicării greșite a legii, în condițiile în care, potrivit art. 415 pct. 3 C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4) C. proc. civ., aceeași fiind și situația în cazul suspendării pricinii în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ.

A apreciat recurenta că, pentru identitate de rațiune, sunt incidente și prevederile Deciziei nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., prin care s-a statuat că, în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminarea de către CJUE, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului.

Astfel, nefiind întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 416 C. proc. civ., soluția dată asupra excepției perimării ridicate din oficiu este eronată.

3.2. Recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei (UM 0465 București) a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a excepției perimării ridicate din oficiu, cu consecința trimiterii cauzei în vederea continuării judecății.

După ce a prezentat circumstanțele suspendării judecății recursului, a susținut recurenta-pârâtă că suspendarea judecății reglementată de art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ. se circumscrie cazurilor de suspendare facultativă reglementate de art. 413 alin. (1) C. proc. civ., suspendare are este lăsată la aprecierea judecătorului, rațiunea reglementării fiind de a se preîntâmpina pronunțarea fie a unor hotărâri contradictorii, fie a unor hotărâri greșite.

Avându-se în vedere că art. 517 C. proc. civ. nu precizează dacă judecata se reia din oficiu sau la cererea uneia dintre părți, interpretând per a contrario dispozițiile art. 415 C. proc. civ. referitoare la reluarea judecării procesului, rezultă că, în celelalte situații (cum este cea din cauză), redeschiderea judecății ar fi trebuit să aibă loc din oficiu, în lipsa unei norme care să statueze obligativitatea formulării unei cereri de redeschidere a procesului.

A apreciat recurenta-pârâtă că sunt relevante și considerentele Deciziei nr. 672 din 6 noiembrie 2018 a Curții Constituționale, în care s-a reținut că reluarea judecării procesului în contextul art. 415 C. proc. civ. se dispune la cererea părților numai în cazurile menționate în cadrul acestui articol.

Astfel, raportat la situația particulară din litigiu, în care judecata a fost suspendată din oficiu de către instanță până la pronunțarea unui recurs în interesul legii, în condițiile în care mecanismul recursului în interesul legii este destinat în primul rând instanței, pentru facilitarea interpretării și aplicării unui text de lege, rezultă că, după suspendarea facultativă dispusă în atare circumstanțe, cauza trebuia repusă pe rol din oficiu.

În cauză, contrar celor reținute de instanța de recurs, nu sunt îndeplinite condițiile pentru perimarea cauzei în condițiile în care repunere pe rol a dosarului trebuia dispusă din oficiu, pentru că judecătorul a fost direct interesat de rezultatul demersului său.

Astfel, dacă părții nu i se poate imputa vreo culpă în nesoluționarea pricinii, în sensul că nu a îndeplinit un anumit act de procedură în condițiile stipulate de lege, sancțiunea perimării nu poate să opereze.

4.1. Intimata-pârâtă Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești (UM nr. 0599 Ploiești) a depus întâmpinare față de ambele recursuri, solicitând admiterea acestora, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

4.2. Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinări față de ambele recursuri, prin care a solicitat respingerea acestora, ca neîntemeiate.

4.3. Recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) a depus întâmpinare la recursul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, solicitând admiterea recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinări și raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursurile sunt fondate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de ambii recurenți, Înalta Curte reține că acest motiv de casare prevede ipoteza când instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, respectiv încălcarea formelor procedurale. Astfel, hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă, cu titlu de exemplu, nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralității, al publicității ședințelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părții pentru ultimul termen de judecată; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii ș.a.m.d.

Or, recurenții nu au indicat ce normă de procedură ar fi încălcat instanța în adoptarea soluției din decizia atacată, argumentele din cererile de recurs vizând, în esență, greșita aplicare a dispozițiilor art. art. 415 și art. 416 C. proc. civ., art. 20 și art. 22 C. proc. civ., argumente care se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.

Astfel, decizia recurată urmează a fi analizată din perspectiva acestui motiv de casare, invocat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, criticile recurenților vizând, în esență, aceleași aspecte.

După cum rezultă din prezentarea circumstanțelor cauzei, prin încheierea de ședință din 4 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ., până la soluționarea sesizării cu nr. x/2022 a Curții de Apel Brașov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție și publicarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție în Monitorul Oficial al României.

Dosarul menționat a fost soluționat prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2022, și, întrucât în cadrul termenului de perimare niciuna dintre părți nu a formulat o cerere de reluare a judecății cauzei suspendate, Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 1178 din 12 decembrie 2023, a constatat perimate recursurile.

Curtea a apreciat că, judecata fiind suspendată în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ. și nu în temeiul art. 520 alin. (2) și (4), nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 C. proc. civ. vizând reluarea judecării procesului din oficiu.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În cazul în care a fost suspendată judecata, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părțile au obligația de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.

Potrivit art. 415 pct. 3 C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4) după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cauză, judecata a fost suspendată până la soluționarea unui recurs în interesul legii, în condițiile art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ.

Recursul în interesul legii este prevăzut de C. proc. civ. la Titlul III - Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare și, conform art. 514 C. proc. civ., are drept scop asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești.

Astfel, în cursul soluționării recursurilor cu a căror soluționare a fost învestită, Curtea de Apel Ploiești a constatat incidența, în cauză, a chestiunii de drept supuse dezbaterii Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022, cât și necesitatea asigurării unei practici unitare pentru garantarea dreptului la un proces echitabil și, în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cererilor de recurs până la soluționarea sesizării cu nr. x/2022 a Curții de Apel Brașov ce face obiectul dosarului nr. x/2022 și până la publicarea deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial.

Prin urmare, instanța de judecată a avut nevoie de dezlegarea unei chestiuni, a unui element de drept cu caracter prejudicial, și a găsit necesar a fi suspendată judecata recursurilor. De altfel, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I".

În raport cu aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanță cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 256 din 16.03.2022, prin care s-a statuat că,

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului."

Prin decizia menționată, instanța supremă a reținut că,

"47. Prin urmare, deși motivul de suspendare facultativă bazat pe existența unei cauze pendinte pe rolul CJUE nu era prevăzut expres de niciunul dintre textele care reglementau acest incident procedural anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 310/2018, în condițiile în care normele care reglementează suspendarea facultativă sunt unele dispozitive, instanța de judecată fiind chemată să decidă cu privire la oportunitatea aplicării lor, în vederea unei bune administrări a justiției, ținând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor de interpretare a dreptului unional pronunțate de CJUE și pentru preîntâmpinarea pronunțării unor hotărâri naționale contrare normelor europene, odată ce instanța națională, luând în considerare ansamblul circumstanțelor cauzei, a decis că se impune așteptarea hotărârii instanței europene, tot ea trebuie să dispună continuarea judecății, de îndată ce constată că s-a dat o rezolvare respectivei chestiuni prejudiciale."

Într-adevăr, decizia menționată privește suspendarea facultativă dispusă de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, însă cele subliniate mai sus prezintă relevanță și în prezenta cauză, rațiunea suspendării fiind aceeași cu cea a suspendării dispuse în temeiul art. 517 alin. (1

1

) C. proc. civ.

Astfel, Curtea de Apel Ploiești, ținând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor date în recurs în interesul legii conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., pentru a preîntâmpina pronunțarea unei decizii contrare celor ce vor fi lămurite prin decizia ce urma a fi pronunțată în recursul în interesul legii și pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, a apreciat că se impune așteptarea hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a suspendat judecata recursurilor.

Prin urmare, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, în prezenta cauză, în condițiile în care instanța a dispus suspendarea judecății se impunea ca tot instanța, în cursul verificărilor efectuate conform art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, să verifice dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea și să repună cauza pe rol din oficiu.

În concluzie, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni fără, însă, a se putea reține vina părților, de vreme ce suspendarea judecății a fost dispusă de instanță în scopul soluționării dosarului conform chestiunilor prejudiciale ce urmau a fi lămurite de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, recursurile pârâților fiind fondate din perspectiva interpretării eronate a dispozițiilor art. 415 pct. 3 și art. 416 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) și Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei (UM 0465 București) împotriva Deciziei nr. 1178 din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe spre continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.