ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4754/2024

Ședința publică din data de 24 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești, Ministerul Afacerilor Interne și Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul de prescripție pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută, conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 22.06.2010-22.12.2010, în care a participat în misiunea internațională - EULEX în provincia Kosovo, precum și obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul său, pentru participarea, în calitate de ofițer la această misiune internațională în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioada mai sus indicată, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004.

Prin sentința nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunțată de Tribunalul Prahova a fost admisă excepția lipsei calității procesual-pasive a Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova – Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploiești (U.M. 0599 Ploiești) și a Ministerului Afacerilor Interne și a fost respinsă cererea față de aceste pârâte ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesual-pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române ca neîntemeiată.

Au fost respinse excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția inadmisibilității, tardivității și prematurității.

A fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de către reclamant ca neîntemeiată.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române, Ministerul Afacerilor Interne și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești și au fost obligați pârâții Inspectoratul General de Poliție și Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române la plata către reclamant a diurnei în valută în cuantum de 40/USD/zi, conform art. 1 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1086/2004, și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia, conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, în cuantum de 1 USD/zi, aferente perioadei 22.06.2010-22.12.2010, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală calculată de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva sentinței nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunțate de Tribunalul Prahova au formulat recurs pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române (Unitatea Militară 0465 București).

Prin încheierea din data de 15.02.2022, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1)

1

din C. proc. civ., Curtea a dispus suspendarea judecății cauzei până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curții de Apel Brașov ce face obiectul dosarului nr. x/2022

La termenul de judecată din data de 15.11.2022, în baza dispozițiilor art. 415 din C. proc. civ., Curtea a încuviințat cererea de repunere pe rol a cauzei.

La același termen de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 517 alin. (1)

1

din C. proc. civ., Curtea a dispus suspendarea judecății cauzei având ca obiect cererile de recurs formulate de către recurenții-pârâți Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române, până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curții de Apel Brașov ce face obiectul dosarului nr. x/2022

Prin decizia nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția perimării.

S-a constatat perimarea cererii de recurs formulate de către recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și a cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române împotriva sentinței nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunțate de Tribunalul Prahova – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. și intimații-pârâți Ministerul Afacerilor Interne și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) și Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române.

3.1 Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române a declarat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei atacate și, în rejudecare, respingerea excepției perimării, cu consecința trimiterii cauzei în vederea continuării judecării recursurilor.

În motivarea recursului, a arătat că, în speța de față, redeschiderea judecății ar fi trebuit să aibă loc din oficiu, în lipsa unor norme care să statueze obligativitatea formulării unei cereri de redeschidere a procesului.

Astfel, raportat la situația particulară a litigiului, în care judecata fondului a fost suspendată din oficiu de către instanță până la pronunțarea unei decizii în interesul legii, în condițiile în care mecanismul recursului în interesul legii este destinat în primul rând instanței, rezultă că, după suspendarea facultativă dispusă în atare circumstanțe, cauza trebuie repusă pe rol din oficiu.

3.2. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei atacate și, în rejudecare, respingerea excepției perimării, cu consecința trimiterii cauzei în vederea continuării judecării recursurilor.

În motivarea recursului, a arătat că măsura suspendării a avut caracter facultativ, iar după publicarea deciziei în Monitorul Oficial instanța era obligată să acorde termen pentru reluarea cauzei și nu să impute o eventuală culpă exclusivă a părților recurente prin admiterea cererii de perimare a recursurilor.

4.1 Intimata-pârâtă Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploiești a formulat întâmpinare, solicitând admiterea recursurilor.

4.2 Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte reține următoarele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

După cum rezultă din prezentarea circumstanțelor cauzei, prin încheierea de ședință din 15.11.2022, în baza dispozițiilor art. 517 alin. (1)

1

din C. proc. civ., Curtea de apel a dispus suspendarea judecății cauzei având ca obiect cererile de recurs formulate de către recurenții-pârâți Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române, până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curții de Apel Brașov ce face obiectul dosarului nr. x/2022

Dosarul menționat a fost soluționat prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2022, și, întrucât în cadrul termenului de perimare niciuna dintre părți nu a formulat o cerere de reluare a judecății cauzei suspendate, Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 103 din 30 ianuarie 2024, a constatat perimate recursurile.

Curtea a apreciat că, judecata fiind suspendată în temeiul art. 517 alin. (1

1

) din C. proc. civ., iar nu în temeiul art. 520 alin. (2) și (4), nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 din C. proc. civ. vizând reluarea judecării procesului din oficiu.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În cazul în care a fost suspendată judecata, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părțile au obligația de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.

Potrivit art. 415 pct. 3 din C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) și (4) după pronunțarea hotărârii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cauză, judecata a fost suspendată până la soluționarea unui recurs în interesul legii, în condițiile art. 517 alin. (1

1

) din C. proc. civ.

Recursul în interesul legii este prevăzut de C. proc. civ. la Titlul III - Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare și, conform art. 514 C. proc. civ., are drept scop asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești.

Astfel, în cursul soluționării recursurilor cu a căror soluționare a fost învestită, Curtea de Apel Ploiești a constatat incidența, în cauză, a chestiunii de drept supuse dezbaterii Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022, cât și necesitatea asigurării unei practici unitare pentru garantarea dreptului la un proces echitabil și, în temeiul art. 517 alin. (1

1

) din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cererilor de recurs până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curții de Apel Brașov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022

Prin urmare, instanța de judecată a avut nevoie de dezlegarea unei chestiuni, a unui element de drept cu caracter prejudicial, și a găsit necesar a fi suspendată judecata recursurilor. De altfel, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I".

În raport cu aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanță cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în decizia 2/31.01.2022 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 256 din 16.03.2022, prin care s-a statuat că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanțe naționale sau a unei instanțe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunțării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului."

Prin decizia menționată, instanța supremă a reținut că:

"47. Prin urmare, deși motivul de suspendare facultativă bazat pe existența unei cauze pendinte pe rolul CJUE nu era prevăzut expres de niciunul dintre textele care reglementau acest incident procedural anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 310/2018, în condițiile în care normele care reglementează suspendarea facultativă sunt unele dispozitive, instanța de judecată fiind chemată să decidă cu privire la oportunitatea aplicării lor, în vederea unei bune administrări a justiției, ținând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor de interpretare a dreptului unional pronunțate de CJUE și pentru preîntâmpinarea pronunțării unor hotărâri naționale contrare normelor europene, odată ce instanța națională, luând în considerare ansamblul circumstanțelor cauzei, a decis că se impune așteptarea hotărârii instanței europene, tot ea trebuie să dispună continuarea judecății, de îndată ce constată că s-a dat o rezolvare respectivei chestiuni prejudiciale."

Într-adevăr, decizia menționată privește suspendarea facultativă dispusă de instanță în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1

1

din C. proc. civ. până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, însă cele subliniate mai sus prezintă relevanță și în prezenta cauză, rațiunea suspendării fiind aceeași cu cea a suspendării dispuse în temeiul art. 517 alin. (1

1

) din C. proc. civ.

Astfel, Curtea de Apel Ploiești, ținând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor date în recurs în interesul legii conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., pentru a preîntâmpina pronunțarea unei decizii contrare celor ce vor fi lămurite prin decizia ce urma a fi pronunțată în recursul în interesul legii și pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, a apreciat că se impune așteptarea hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a suspendat judecata recursurilor.

Prin urmare, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, în prezenta cauză, în condițiile în care instanța a dispus suspendarea judecății, se impunea ca tot instanța, în cursul verificărilor efectuate conform art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, să verifice dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea și să repună cauza pe rol din oficiu.

În concluzie, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni fără, însă, a se putea reține vina părților, de vreme ce suspendarea judecății a fost dispusă de instanță în scopul soluționării dosarului conform chestiunilor prejudiciale ce urmau a fi lămurite de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, recursurile pârâților fiind fondate din perspectiva interpretării eronate a dispozițiilor art. 415 pct. 3 și art. 416 din C. proc. civ., fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) și de Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române împotriva deciziei nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal.

Va casa decizia atacată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) și de Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române împotriva deciziei nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează decizia atacată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.