ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4682/2022

Ședința publică din data de 14 octombrie 2022

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 24.02.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat: admiterea cererii de repunere în termenul de prescripție pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004 și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 25.05.2009 – 21.12.2009 sub egida EULEX în Provincia Kosovo; obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea, în calitate de ofițer la aceste misiuni internaționale în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată; obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea în calitate de ofițer în misiunea internațională în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009; obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale calculată conform O.G. nr. 13/2011 de la data scadenței sumelor de la cap. 2 și 3 și până la plata efectivă a acestor sume, ce vor fi stabilite de angajator după pronunțare sau de executorul judecătoresc, în situația în care se necesită punerea în executare a hotărârii prin procedura executării silite; obligarea pârâtelor, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) rap. la art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, astfel cum a fost actualizată în perioada vizată, la plata contravalorii alocației de hrană, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul reclamantului, pentru participarea în calitate de ofițer în misiunile internaționale în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, în perioada 25.05.2009 – 21.12.2009 sub egida EULEX, întrucât reclamantul a fost obligat să-și achite contravaloarea hranei, în sumă de 11,5 euro/zi, nefiind bonificat pentru această plată; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 1298 din data de 23 decembrie 2020 pronunțată de Tribunalul Prahova s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, invocată prin întâmpinare și s-a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române, ca neîntemeiată și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâți, ca neîntemeiată.

S-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei Române și Ministerul Afacerilor Interne și s-a dispus obligarea pârâților la plata către reclamant a diurnei în valută și a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere pentru participarea reclamantului la misiunea internațională sub egida EULEX în Provincia Kosovo, în perioada 25.05.2009-08.12.2009, precum și la plata dobânzii legale pentru sumele cuvenite, începând cu data scadenței acestora și până la plata efectivă.

S-a respins, în rest acțiunea, ca neîntemeiată și a luat act că reclamantul solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

1.3. Hotărârea instanței de recurs

Prin Decizia nr. 1619 din 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-pârâți Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenții "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române - Unitatea Militară 0465, împotriva sentinței nr. 1298 din 23 decembrie 2020 și a încheierii de ședință din data de 23 noiembrie 2021, ambele pronunțate de Tribunalul Prahova – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. și intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne.

1.4. Cererea de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 1619 din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal a formulat cerere de revizuire, revizuentul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

În susținerea cererii de revizuire, revizuentul arată că decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești este contrară Deciziei nr. 38/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încălcând autoritatea de lucru judecat a acestei din urmă decizii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 922 din 27 septembrie 2021.

Se arată, în esență, că potrivit considerentelor Deciziei nr. 38/2021, în cadrul raporturilor de muncă dacă un anumit aspect al activității prestate este recompensat de către partenerul extern, nu mai există nicio justificare pentru ca același aspect să fie remunerat și de către statul român și viceversa, în caz contrar, producându-se o îmbogățire fără justă cauză.

La termenul de judecată din 14 octombrie 2022, Înalta Curte a invocat din oficiu, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., reținând cauza în pronunțare pe acest aspect.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reține următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că ipoteza acestuia constă în existența "a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Revizuentul invocă încălcarea autorității de lucru judecat prin pronunțarea Deciziei nr. 1619/2021 de către Curtea de Apel Ploiești, prin raportare la Decizia nr. 38/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în soluționarea unei sesizări formulate într-un litigiu aflat pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ – Dosar nr. x/2019, vizând acordarea drepturilor bănești constând în diurnă în valută și suma pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere.

Potrivit dispozițiilor art. 430 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. noțiunea de "Autoritate de lucru judecat" este definită astfel: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Din coroborarea dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 cu cele ale art. 430 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidență teza de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiții, care nu se confirmă în cauză.

Astfel, este necesar să existe hotărâri definitive pronunțate asupra fondului procesului sau a unei excepții procesuale, ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiție ce rezultă din dispozițiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile să fi fost pronunțate în același litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părți, obiect și cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces (dosar), ci în procese diferite și, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanță.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speță.

Or, în speță, ab inițio, nu se poate reține incidența autorității de lucru judecat, având în vedere că decizia a cărei autoritate de lucru judecat se invocă nu face parte din categoria hotărârilor judecătorești prin care să se soluționează fondul unui litigiu sau vreo excepție procesuală invocată în cadrul acestuia.

Deciziile prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează sesizările adresate de instanțele judecătorești învestite cu soluționarea pe fond a unui litigiu, reprezintă, potrivit Titlului III din C. proc. civ., instrumente procedurale contencioase privind asigurarea unei practici judiciare unitare prin rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept născute din interpretarea și aplicarea unor norme juridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești, într-o anumită materie.

Prin urmare, printr-o hotărâre pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept nu se poate soluționa fondul unui litigiu sau vreo excepție invocată în cadrul acestuia, efectele acesteia având caracter obligatoriu și trebuind aplicată de judecătorul învestit cu soluționarea unui litigiu, atunci când apreciază că are incidență în cauză.

Din această perspectivă, cererea de revizuire dedusă judecății nu poate fi susținută prin prisma existenței unor hotărâri judecătorești contrare și a încălcării autorității de lucru judecat, având în vedere și că revizuentul a înțeles să invoce în fața instanței de recurs incidența în cauză a Deciziei nr. 38/2021 a ÎCCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar prin Decizia nr. 1619/2021, Curtea de Apel Ploiești a analizat această apărare, dând relevanță anumitor considerente din decizia menționată și apreciindu-le ca fiind favorabile intimatului-reclamant. În acest sens, a pronunțat soluția de respingere a recursului declarat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), menținând soluția de admitere în parte a acțiunii reclamantului A..

Pe de altă parte, nu se poate vorbi de o triplă identitate care ar fi putut, ipotetic, să existe în raport de litigiul aflat pe rolul Curții de Apel București, în cadrul căruia s-a formulat sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexistând măcar o situație premisă comună.

În concluzie, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că soluția pronunțată prin decizia atacată nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nefiind îndeplinite cerințele de admisibilitate, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 513 alin. (3) din același cod, cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București) împotriva Deciziei nr. 1619 din 21 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se va depune la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2022.