În cauza Dura c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din dnii B.M. Zupančič, președintele C. Bîrsan, e. Fura-Sandström, A. Gyulumyan, dnii E. Myjer, David Thór Björgvinsson, I. Ziemele, judecători, și al dlui S. Quesada, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 31 mai 2007, înmânează hotărârea adoptată la această dată procedurală La originea cauzei se află o cerere (n 107933/02) îndreptată împotriva României și inclusiv un resortisant al acestui stat, dl Marcel Dura ( La data de 4 martie 2002, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale ( La 3 februarie 2006, Beldiman, mama lor, și-a exprimat dorința de a continua procesul. În special, reclamantul a invocat o încălcare a dreptului său de acces la o instanță, astfel cum a fost garantată prin art. 6 alineatul (1) din convenție, din cauza neexecutării unei decizii interne definitive. Prin decizia din 8 septembrie 2005, Curtea a declarat cererea parțial admisibilă. La 23 ianuarie 2007, după un schimb de corespondență, grefierul a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului 38 alineatul (1) litera (b) din convenție. La 3 și, respectiv, 12 aprilie 2007, guvernul și moștenitorii reclamantului au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. Reclamantul se născuse în 1954 și avea reședința în Iași. Prin hotărârea din 3 decembrie 1997, Tribunalul de Primă Instanță din Iași a condamnat M.F. și societatea U. să plătească reclamantului o despăgubire de 4 21014 lei românești vechi ( Această hotărâre a fost confirmată în apel de tribunalul departamental din Iași, printr-o hotărâre din 23 noiembrie 1998. Prin hotărârea definitivă din 29 aprilie 1999, Curtea de Apel din Iași a anulat recursul dlui F. pentru nerespectarea cerințelor procedurale. Reclamantul a trimis scrisori societății U. și M.F., incitându-le să execute sentința din 3 decembrie 1997. Acțiunile sale au rămas fără efect. 10. În lipsa executării obligației de către cei doi debitori, recurentul sesizează la 27 mai 1999 Tribunalul de Primă Instanță din Iași cu privire la o acțiune prin care reactualizează indemnizația stabilită prin hotărârea din 3 decembrie 1997. 11. printr-o hotărâre din 19 ianuarie 2000, Tribunalul de Primă Instanță a acceptat acțiunea sa și a reactualizat suma datorată printr-o hotărâre din 29 septembrie. În 2000, tribunalul departamental din Iași a acceptat apelul dlui F. și a respins acțiunea reclamantului. El a considerat că reclamantul rămânea pasiv, deși îi era posibil să solicite executarea forțată a hotărârii definitive, în loc să reactualizeze suma. El a menționat că o astfel de cale era disponibilă, și a considerat că reclamantul fusese de rea-credință, solicitând reactualizarea indemnizației. Această hotărâre a fost confirmată, la 10 ianuarie 2001, printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel din Iași 12. La 20 octombrie 2000, reclamantul a depus la aprodul de judecată în apropierea Tribunalului de Primă Instanță o cerere de executare forțată a hotărârii din 3 decembrie 1997. La o dată nespecificată, aprodul de justiție l-a pus în întârziere pe dl F. să execute judecata. După această punere în întârziere, aprodul de justiție nu a luat nici un alt act de punere în aplicare. La 3 aprilie 2007, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație Eu, Ruxandra PAȘOI, Co-agent al guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că guvernul român propune plata către Irina Beldiman, în calitate de reprezentant al lui Marcel Andrei Dura, Ionuț Marius Dura, Mihaela Dura și Lucian Dura, cu titlu gratuit, împreună suma de 3 000 EUR (trei mii EUR) în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea menționată anterior în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. La 12 aprilie 2007, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de moștenitorii reclamantului, Irina BELDIMAN, în calitate de reprezentant al Marcel Andrei Dura, Ionuț Marius Dura, Mihaela Dura și Lucian Dura, remarcă faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 3 000 EUR (trei mii EUR), în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea menționată anterior în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Accept această propunere și renunț, de asemenea, la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri, declar că cazul este definitiv soluționat. Prezenta declarație face parte din soluționarea amiabilă la care am ajuns eu și guvernul. 15. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile [art. 39 din Convenție] și se asigură că acest regulament se inspiră din respectarea drepturilor omului așa cum sunt recunoscute de Convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Decide să șteargă cazul rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 21 iunie 2007 în temeiul art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Santiago Quesada Boštjan M. Zupančič Grefier Președinte
TROISIÈME SECTION
DURA c. ROUMANIE
(Requête n
o
10793/02)
ARRÊT
(
Règlement amiable
)
21 juin 2007
Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme.
En l'affaire Dura c. Roumanie,
La Cour européenne des Droits de l'Homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de
:
MM.
B.M. Zupančič,
président,
M
mes
E. Fura-Sandström,
MM.
David Thór Björgvinsson,
M
me
juges,
et de M. S.
Quesada,
greffier de section
,
Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 31 mai 2007,
Rend l'arrêt que voici, adopté à cette date
:
1.
A l'origine de l'affaire se trouve une requête (n
o
10793/02) dirigée contre la Roumanie et dont un ressortissant de cet Etat, M. Marcel Dura («
le requérant
»), a saisi la Cour le 4 mars 2002 en vertu de l'article 34 de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales («
la Convention
»).
A la suite du décès du requérant, le 26 décembre 2005, ses enfants, ciaprès «
les héritiers du requérant
», Marcel Andrei Dura, Ionuț
Marius
Dura, Mihaela Dura et Lucian Dura, représentés par M
me
Irina
Beldiman, leur mère, ont exprimé, le 3 février 2006, le souhait de continuer l'instance.
2.
Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») est représenté par son co
‑
agent, M
me
Ruxandra Pașoi, du ministère des Affaires étrangères.
3.
Le requérant alléguait, notamment, une atteinte à son droit d'accès à un tribunal, tel que garanti par l'article 6 § 1 de la Convention, en raison de la non-exécution d'une décision interne définitive.
4.
Par une décision du 8 septembre 2005, la Cour a déclaré la requête partiellement recevable.
5.
Le 23 janvier 2007, après un échange de correspondance, le greffier a proposé aux parties la conclusion d'un règlement amiable au sens de l'article 38 § 1 b) de la Convention. Les 3 et 12 avril 2007 respectivement, le Gouvernement et les héritiers du requérant ont présenté des déclarations formelles d'acceptation d'un règlement amiable de l'affaire.
6.
Le requérant était né en 1954 et résidait à Iași.
7.
Par un jugement du 3
décembre
1997, le tribunal de première instance d'Iași condamna M.F. et la société U. à verser au requérant une indemnité de 4
210
014 anciens lei roumains («
ROL
»), en vue de réparer le dommage causé à sa voiture à la suite d'un accident de la circulation, et la somme de 588
514
ROL au titre des frais de justice.
8.
Ce jugement fut confirmé en appel par le tribunal départemental d'Iași, par un arrêt du 23
novembre
1998.Par un arrêt définitif du 29
avril
1999, la cour d'appel d'Iași annula le recours de M.F. pour non
‑
respect des exigences procédurales.
9.
Le requérant envoya des lettres à la société U. et à M.F., les intimant d'exécuter le jugement du 3 décembre 1997. Ses démarches demeurèrent sans effet.
10.
Faute d'exécution de l'obligation par les deux débiteurs, le requérant saisit le 27 mai 1999 le tribunal de première instance d'Iași d'une action en réactualisation de l'indemnité fixée par le jugement du 3 décembre 1997.
11.
Par un jugement du 19 janvier 2000, le tribunal de première instance fit droit à son action et réactualisa la somme due. Par un arrêt du 29
septembre
2000, le tribunal départemental d'Iași fit droit à l'appel de M.F. et rejeta l'action du requérant. Il estima que le requérant était resté passif, alors qu'il lui était possible de demander l'exécution forcée du jugement définitif plutôt que la réactualisation de la somme. Il nota qu'une telle voie était disponible, et estima que le requérant avait été de mauvaise foi en demandant la réactualisation de l'indemnité. Cet arrêt fut confirmé, le 10
janvier
2001, par un arrêt définitif de la cour d'appel d'Iași.
12.
Le 20 octobre 2000, le requérant déposa auprès de l'huissier de justice près le tribunal de première instance une demande d'exécution forcée du jugement du 3 décembre 1997. A une date non précisée, l'huissier de justice mit M.F. en demeure d'exécuter le jugement. Après cette mise en demeure, l'huissier de justice n'a pris aucun autre acte d'exécution.
13.
Le 3 avril 2007, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussignée, Ruxandra PAȘOI, Co-Agent du Gouvernement roumain devant la Cour européenne des Droits de l'Homme, déclare que le gouvernement roumain propose de verser à M
me
Irina Beldiman, en qualité de représentante de Marcel Andrei Dura, Ionuț Marius
Dura, Mihaela Dura et Lucian Dura, à titre gracieux, conjointement
,
la somme de 3
000
EUR (trois
mille euros) en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l'Homme.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de l'arrêt de la Cour rendu conformément à l'article 39 de la Convention européenne des Droits de l'Homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l'affaire.
»
14.
Le 12 avril 2007, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par les héritiers du requérant
:
«
Je soussignée, Irina BELDIMAN, en qualité de représentante de Marcel
Andrei
Dura, Ionuț Marius Dura, Mihaela Dura et Lucian Dura, note que le gouvernement roumain est prêt à me verser, à titre gracieux, conjointement
,
la somme de 3
000 EUR (trois mille euros), en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l'Homme.
Cette somme couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens et sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de l'arrêt de la Cour rendu conformément à l'article 39 de la Convention européenne des Droits de l'Homme. A compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J'accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de la Roumanie à propos des faits à l'origine de ladite requête. Je déclare l'affaire définitivement réglée.
La présente déclaration s'inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus.
»
15.
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ce règlement s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1
in fine
de la Convention et 62
16.
Partant, il convient de rayer l'affaire du rôle.
PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L'UNANIMITÉ,
1.
Décide
de rayer l'affaire du rôle
;
2.
Prend acte
de l'engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l'affaire à la Grande Chambre.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 21 juin 2007 en application de l'article 77 §§ 2 et 3 du règlement.
Santiago
Quesada
Boštjan M.
Zupančič
Greffier
Président