CASE OF DURA AGAINST ROMANIA

Rezoluția CM/ResDH(2010)150 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Dura împotriva României (Declarația nr. 10793/02, hotărârea din 21 iunie 2007, decontare prietenoasă) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea în acest caz, transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că plângerea reclamantului a declarat admisibilă în acest caz se referă la neîndeplinirea autorităților interne în obligația lor de a-l ajuta în executarea unei decizii judiciare finale care ordonă părților private să-i plătească anumite sume (în temeiul articolului 6, alineatul (1)); întrucât, în acest caz, Curtea, după ce a luat notă oficială de soluționare prietenoasă atinsă de Guvernul Statului pârât și de moștenitorii reclamantului, care, după decesul reclamantului la 26 decembrie 2005, au informat Curtea că a avut intenția de a continua procedura în fața sa, și după ce s-a constatat că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să elimine acest caz din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reformă audiere a cazului dinaintea Marei Camere; întrucât în cadrul acestei soluții prietenoase, s-a convenit că Guvernul Statului pârât va plăti reprezentantul moștenitorilor reclamantului 3 000 EUR, pentru a acoperi prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii; reamintind faptul că dezvoltarea unui caz declarat admisibil se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care Curtea le transmite Comitetului de Miniștri, după ce a devenit finală, pentru a-i permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea, decontarea prietenoasă sau soluția acestei chestiuni; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că la 4 octombrie 2007, treisprezece zile de la expirarea termenului stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reprezentantului moștenitorilor reclamantului suma prevăzută în decontarea prietenoasă și, având în vedere faptul că, având în vedere suma minimă implicată, reprezentantul moștenitorilor reclamantului și-a renunțat dreptul la dobânzi nejustificate, și că nu a fost necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții; DECLARA că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în ceea ce privește angajamentele susținute în acest caz și DECIDE încheierea examinării sale [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștrilor

Resolution CM/ResDH(2010)150

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

in the case of Dura against Romania

(Application No. 10793/02, judgment of 21June 2007, friendly settlement)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment in this case, transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the applicant’s complaint declared admissible in this case concerned the failure of the domestic authorities in their obligation to assist him in the enforcement of a final judicial decision ordering private parties to pay him certain amounts (complaint under Article 6, paragraph 1);

Whereas in this case the Court, having taken formal note of friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant’s heirs, who, after the applicant’s death on 26 December 2005, informed the Court that they intended to continue the proceedings before it, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols decided unanimously to strike this case out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re

‑

hearing of the case before the Grand Chamber;

Whereas under this friendly settlement it was agreed that the government of the respondent state would pay the representative of the applicant’s heirs 3 000 EUR, to cover pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, within three months as from the notification of the judgment;

Recalling that the striking-out of a case which has been declared admissible is effected by means of a judgment which the Court forwards to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2, of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance, friendly settlement or solution of the matter;

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that on 4 October 2007, thirteen days after the expiry of the time-limit set, the government of the respondent state paid the representative of the applicant’s heirs the sum provided in the friendly settlement and, having taken note of the fact that, in view of the minimal sum involved, the representative of the applicant’s heirs has waived their right to default interest, and that no other measure was required in this case to comply with the Court’s judgment;

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention with respect to the commitments subscribed to in this case and DECIDES to close its examination.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies