ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2289/2012

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 322 din 22 martie

2012 Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a respins ca

fiind inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul B.N.

împotriva Deciziei penale nr. 1321 din 08 decembrie 2011 pronunțată de Curtea

de Apel Bacău în Dosarul nr. 4457/180/2011.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că, contestatorul a declarat recurs

împotriva unei hotărâri judecătorești definitive.

Împotriva acestei

decizii a formulat recurs contestatorul B.N..

Analizând cauza, prin

prisma dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc.

pen. raportat la art. 385

1

C. proc. pen., Înalta Curte constată că

recursul declarat este inadmisibil, deoarece:

Astfel, potrivit

dispozițiilor art. 385

1

alin. (1) lit. c) și e) C. proc. pen., pot

fi atacate cu recurs numai sentințele pronunțate, ca instanțe de fond de

curțile de apel și deciziile pronunțate, ca instanțe de apel de tribunale,

tribunale militare teritoriale, curți de apel și Curtea Militară de Apel.

Printre acestea nu

sunt prevăzute și deciziile pronunțate, ca instanță de recurs, de către Curțile

de apel, cum este cea atacată în cazul de față.

Totodată, art. 417 C.

proc. pen., cu referire la dispozițiile înscrise în cap. III din Titlul II al

aceluiași cod, prevede că deciziile pronunțate în recurs nu sunt supuse nici

unei alte căi ordinare de atac, ele fiind definitive și executorii.

Așadar, sistemul

român de jurisdicție a statuat principiul unicității acestei căi de atac,

dreptul la recurs stingându-se prin exercitare, așa încât posibilitatea legală

a declarării mai multor recursuri este exclusă.

În prezenta cauză, secția

penală, a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu recursul

declarat de către contestatorul B.N., împotriva unei hotărâri definitive,

respectiv Decizia nr. 322 din 22 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

Bacău, secția penală, cauze minori și familie, prin care s-a respins, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.N. împotriva Deciziei

penale nr. 1321 din 08 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău.

Or, recunoașterea

unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală, constituie

o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv,

apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Așa fiind, excepția

inadmisibilității recursului pusă în discuția părților din oficiu de către

instanță, este întemeiată, astfel încât prin admiterea excepției, criticile

formulate de recurentul petent, care vizează fondul cauzei, nu vor mai fi

analizate.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge ca

inadmisibil recursul declarat de contestator.

Conform art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul contestator a fost obligat la plata sumei de

100 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de contestatorul

B.N.

împotriva

Deciziei

penale

nr.

322 din 22 martie

2012 a Curții de Apel Bacău,

secția penală

,

cauze minori

și

familie

.

Obligă recurentul contestator la plata sumei

de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 27 iunie 2012.