ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5637/2023

Obiectul cererii dedusă judecății și evoluția procesuală Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat anularea adresei nr. x/30.08.2021, prin care pârâtul Ministerul Justiției a dispus revocarea dovezii de disponibilitate a denumirii Federația Romana de Skandenberg -Armwrestling, eliberata sub nr. x/16.06.2021 ca netemeinică și nelegală.

Hotărârea instanței față de cererea de revizuire Prin sentința civilă nr. 112 din 8 iunie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, excepție invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Justiției (fl. 59. Vol I). A respins ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect "anulare act administrativ" formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, și intervenientul accesoriu B..

Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 112 din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A. prin care a solicitat casarea sentinței recurate pe care a apreciat-o ca fiind profund netemeinică și nelegală. În susținerea cererii de recurs, recurentul-reclamant a indicat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. reiterând alături de acestea în mod sumar situația de fapt și susținând că nu poate primi susținerile instanței de fond.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Intimatul-intervenient B. a depus întâmpinare la cererea de recusrs în cuprinsul căreia a invocat excepția tardivității recursului și excepția nulității.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 24.10.2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 28 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs invocată de intimatul-intervenient prin întâmpinare, urmează a o admite pentru considerentele următoare: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului-reclamant obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului. În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În speță, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant deși a invocat formal că cererea s-a de recurs este întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. în cuprinsul cererii de recurs, nu a prezentat vreo critică față de sentința recurată care să se circumscrie vreunui motiv de casare din cele invocate. Așadar, recurentul nu a adus vreo critică hotărârii pronunțată de către instanța de fond, ci doar a lăsat să se înțeleagă din cuprinsul cererii sale că nu este de acord cu raționamentul instanței de fond fără a arăta argumente care să susțină această poziție procesuală. Această conduită procesuală urmărește o rejudecare a cauzei din partea instanței de recurs fără a-i fi aduse acesteia argumente concrete ce țin de legalitatea hotărârii atacate cu recurs. În cauză, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. Or, în condițiile în care aceste argumente lipsesc, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenția recurentului de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluția instanței de fond nu îl mulțumește, fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare ori motive de ordine publică. În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a conținutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.