ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2679/2024

Ședința publică din data de 20 mai 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 17 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, au solicitat:

(i) în principal, anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024 și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, precum și a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024

Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanța învestită cu cererea de chemare în judecată apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, reclamanții au arătat că înțeleg să invoce și excepția de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.

1.2. La data de 26.04.2024, reclamanții au formulat cerere de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, până la soluționarea definitivă a cauzei care privește anularea aceluiași act administrativ.

2.1. La data de 18 aprilie 2024, petenta D. a depus cerere de intervenție principală, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinic și legal a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău.

2.2. La data anterior arătată, petenții E., F., G., H., I., J., K., L. și M., petenții N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. și X., precum și petenții Y., Z. și AA. au depus cereri de intervenție principale având un obiect similar cu acțiunea judiciară.

2.3. La aceeași dată, petenții BB., CC., DD., EE., FF. și GG. au depus o cerere de intervenție accesorie în interesul reclamanților, prin care s-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 2252 din 18 aprilie 2024, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal la 24.04.2024.

La termenul de judecată din 26 aprilie 2024, instanța de fond:

- a respins, în principiu, cererile de intervenție principale formulate de intervenienții D., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. și X., ca inadmisibile;

- a încuviințat, în principiu, cererile de intervenție principale formulate de intervenienții E., F., G., H., I., J., K., L. și M., precum și de intervenienții Y., Z. și AA.;

- a încuviințat, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții BB., CC., DD., EE., FF..

Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 219 din 26 aprilie 2024:

- a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;

- a respins excepția de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, ca inadmisibilă;

- a respins cererea de anulare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;

- a respins cererile de intervenție principale și cererea de intervenție accesorie admise în principiu, ca neîntemeiate.

6 Calea de atac exercitată

6.1. La 26 aprilie 2024, reclamanții A., B. și C. au declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond și au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării și a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcțiile de președinte și locțiitor de președinte ale Birourilor de circumscripție electorală județeană, municipală, orășenească și comunală de pe raza Județului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 și nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Președintele Tribunalului Buzău.

6.2. La 29 aprilie 2024, intervenienții L. și M. au declarat recurs și au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării și a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcțiile de președinte și locțiitor de președinte ale Birourilor de circumscripție electorală județeană, municipală, orășenească și comunală pe raza județului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 și nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Președintele Tribunalului Buzău.

6.3. La 30 aprilie 2024, intervenienții BB., CC., DD., EE., FF. și GG. au declarat recurs și au solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare a executării și a cererii de anulare a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a Proceselor-verbale de nominalizare în funcțiile de președinte și locțiitor de președinte ale Birourilor de circumscripție electorală Județeană, municipală, orășenească și comunală pe raza Județului Buzău nr. 1966/A/14.04.2024 și nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Președintele Tribunalului Buzău.

Ulterior, la 7 mai 2024, au declarat recurs motivat, A., B. și C., L. și M., E., F., BB., CC., DD., EE., FF. și GG.. Recurenții au solicitat casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admitere a cererii principale, a cererilor de intervenție principale, a cererilor de intervenție accesorie, anularea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a proceselor-verbale nr. x/A/14.04.2024 și nr. 1967/A/14.04.2024 emise de Președintele Tribunalului Buzău.

6.4. În primul motiv de recurs, întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenții au arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre fundamentată pe motive străine de natura pricinii, în contextul în care în mod eronat a considerat că respectivele contestații electorale privesc și procedura de desemnare a Biroului Electoral Județean 10 Buzău, ceea ce ar fi atras competența Biroului Electoral Central de soluționare a acestora. Or, obiectul contestațiilor îl reprezintă modalitatea de numire a președinților și locțiitorilor de președinți în birourile electorale de circumscripție municipală, orășenească și comunală. Ca atare, organul competent să le soluționeze era Biroul electoral de circumscripție județeană, iar nu Biroul Electoral Central, cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.

6.5. În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat în drept pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții au susținut că instanța de fond a pronunțat sentința cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare

În dezvoltarea acestui motiv de casare recurenții au formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată:

* Este greșită calificarea juridică dată de instanța de fond adreselor de recomandare emise de intimatul Biroului Electoral Central anterior desemnării inițiale materializate prin cele două procese-verbale care reprezintă actul de investitură al conducerii birourilor electorale de circumscripție județeană, municipală, orășenească și comunală. Acestea nu sunt acte administrative, ci acte de informare, motiv pentru care nu au fost contestate separat în instanță.

* Prima instanță a interpretat eronat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin coroborarea cu norme care nu sunt aplicabile pe subiectul analizat: art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum și cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015.

Mai precis, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 115/2015 fac referire la Birourile secțiilor de votare, organisme subordonate direct Birourilor electorale de circumscripție.

Norma de trimitere la care a făcut referire instanța de fond la paragrafele 5, 6 și 7 de la pagina 21 din sentință nu vizează Birourile de circumscripție județene, orășenești, municipale și comunale.

În legătură cu trimiterea la prevederile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, aceasta privește birourile electorale județene organizate pentru un anumit tip de alegeri, în care numărul judecătorilor din birou este mai mare în raport de cel din birourile de circumscripție pentru alegerile locale, fiind opțiunea legiuitorului să circumstanțieze în mod expres calitatea de magistrat și, anume, judecători în exercițiu ai tribunalului județean (nici procurorii parchetelor de pe lângă tribunale nefiind avuți în vedere).

Recurenții au subliniat că nu există nicio normă de trimitere din Legea nr. 115/2015 la acest text legal și că acestuia nu-i poate fi extinsă aplicarea în cauza pendinte, cu excluderea normelor cât se poate de clare din Legea nr. 115/2015.

Intenția legiuitorului, prin adoptarea Legii nr. 115/2015, cu precădere a art. 26 alin. (5), prin nominalizarea magistratului ca având prioritate la funcția de președinte și locțiitor de președinte, sub rezerva apartenenței la domiciliu în aria de circumscripție, a fost tocmai de a asigura cadrul imparțial și legal al alegerilor locale.

Legislația folosește termenul de "magistrați în funcțiune", fără a distinge în raport de instanța/parchetul unde își desfășoară activitatea respectiva persoană. Sintagma "magistrați în funcțiune" trebuie interpretată în sensul de magistrați în activitate, în opoziție cu cei suspendați, detașați sau care s-au retras din activitate etc, iar nu în sensul de magistrați doar în activitate la tribunalul competent să efectueze tragerea la sorți. Prin urmare, recurenții au concluzionat că pe lista în discuție trebuie să fie înscriși magistrați (judecători, procurori, magistrați asistenți) fără a ține seama de gradul și instanța/parchetul unde aceștia funcționează.

*Intimatul Biroului Electoral Central trebuia să se raporteze la prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și să emită o hotărâre de interpretare a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din aceeași lege dacă aprecia că pentru ciclul de alegeri din anul 2024 interpretarea sa este diferită față de practica administrativă anterioară.

Contrar raționamentului instanței de fond, intimatul a adoptat Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 fără a oferi premisele aplicării corecte a cadrului normativ privitor la alegerile pe teritoriul României, în condițiile în care măsurile luate prin aceasta privesc doar jud. Buzău.

Recurenții au apreciat că, în lipsa unei hotărâri cu caracter de interpretare a legii, publicate în Monitorul Oficial al României, cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 este nelegală.

În mod greșit instanța de fond a considerat că Biroul Electoral Central poate adopta o astfel de poziție, având în vedere atribuțiile generale prevăzute de art. 39 alin. (1) din lege, respectiv că acesta urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul țării.

* Doar magistraților cu domiciliile pe raza județelor Buzău, Ialomița, Dolj, Argeș Sibiu, Giurgiu și Mureș li s-a instituit o condiție suplimentară din partea Biroului Electoral Central pentru a fi desemnați pe lista președinților și locțiitorilor de președinți ai birourilor electorale, respectiv aceea de a fi magistrați în funcțiune la tribunalul județului respectiv. Această situație discriminatorie este cauzată de modalitatea nelegală în care intimatul a interpretat și a aplicat art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Intimatul Biroul Electoral Central a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Răspunzând punctual la motivele de recurs, partea a precizat următoarele:

* Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat, întrucât, pentru a fi incidente dispozițiile legale menționate și pentru a determina casarea sentinței recurate, este nevoie ca întreaga motivare a instanței de fond să cuprindă fie motive contradictorii, fie motive străine de natura cauzei.

Argumentul necompetenței materiale a Biroului Electoral Central în soluționarea contestațiilor este neîntemeiat, întrucât, dacă se contestă atât componența unui birou electoral de circumscripție județeană, cât și componența tuturor birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipală din raza teritorială a aceluiași birou electoral de circumscripție județeană, Biroul Electoral Central devine competent să analizeze componența acestora din urmă, deoarece toate birourile electorale de circumscripție menționate au președinții și locțiitorii desemnați printr-o operațiune de tragere la sorți unică, efectuată de președintele tribunalului respectiv.

Intimatul a susținut că această concluzie se impune datorită faptului că se invocă aceleași motive de nelegalitate în privința tragerii la sorți referitoare la desemnarea președinților și locțiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripție.

* Motivul de casare nominalizat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este nefondat.

În ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, intimatul a arătat că este ignorată importanța acordată de legiuitor criteriului de desemnare prevăzut de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, potrivit căruia desemnarea se face din lista magistraților și a celorlalți juriști, în mod imperativ, "pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție".

Intimatul a susținut că intenția legiuitorului este ca magistrații prevăzuți la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 să fie magistrați în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acesta, nefiind reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraților din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea.

În concepția sa, în cauză se impune interpretarea sistematică și interpretarea teleologică a dispozițiilor menționate anterior în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, care se referă la tragerea la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București.

Din interpretarea coroborată a prevederilor menționate rezultă că lista magistraților care participă la tragerea la sorți, care se întocmește de către președintele tribunalului, conform dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, este alcătuită cu respectarea art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente,

În opinia intimatului Biroul Electoral Central, numai în ipoteza în care un tribunal dintr-un județ și parchetul de pe lângă acesta nu dispun de un număr suficient de judecători și procurori pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul respectiv, în lista magistraților care participă la tragerea la sorți întocmită de către președintele tribunalului în cauză pot fi înscriși magistrați în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022.

Intimatul a menționat că nu este întemeiat nici argumentul invocat de recurenți cu privire la crearea unei situații discriminatorii pentru contestatori față de magistrații din județele în care nu s-a dispus anularea tragerii la sorți. Biroul Electoral Central nu poate analiza din oficiu legalitatea operațiunii de tragere la sorți în toate județele din România. Totodată, fiind vorba despre situații diferite, nu este îndeplinită o condiție pentru existența unei stări de discriminare.

Alt argument al intimatului este neîndeplinirea condiției imperative a exercitării funcției de magistrat de către o parte dintre contestatori.

Astfel, intimatul a arătat că, din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reiese că doar magistrații, alături de experții electorali pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție. Per a contrario, persoanele asimilate magistraților nu îndeplinesc condiția imperativă menționată, nefiind magistrați.

Intimatul a mai susținut că nu este respectat criteriul apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

Intimatul a concluzionat în sensul că desemnarea magistraților pe baza criteriilor stabilite de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, dispusă prin actul administrativ atacat, corespunde dispozițiilor legale și răspunde inclusiv necesității bunei desfășurări a activității instanțelor sau parchetelor de unde aceștia provin. Astfel, situațiile care s-au ivit în practică în care magistrații au fost desemnați de la alte instanțe, în scopul de a obține diurna, au afectat atât buna desfășurare a activității instanțelor și parchetele de la care proveneau, cât și a birourilor electorale la care erau desemnați, fiind totodată de natură a greva bugetul de stat.

La termenul de judecată din 16 mai 2024, instanța a respins cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, cerere formulată de intimatul Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă, pentru argumentele prezentate în încheierea de ședință de la acea dată.

9.1. Considerații generale

Așa cum s-a arătat la pct. 1 al prezentei decizii, recurenții A., B. și C. au supus controlului instanței de contencios administrativ legalitatea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, prin care intimatul Biroul Electoral Central a admis contestațiile formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea Biroul electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău și a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor municipale, orășenești și comunale din jud. Buzău.

În motivarea acestui act administrativ unilateral cu caracter individual, emitentul a reținut că sunt fondate susținerile contestatorilor referitoare la nerespectarea de către Președintele Tribunalului Buzău a criteriilor de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție constituite în jud. Buzău și a locțiitorilor acestora, criterii prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

În concret, deficiențele constatate de intimatul Biroul Electoral Central în hotărâre sunt următoarele:

- înscrierea în lista magistraților întocmită de Președintele Tribunalului Buzău a unor persoane care:

* nu sunt magistrați în exercițiu la Tribunalul Buzău sau la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, fiind magistrați în exercițiu la alte instanțe;

* nu au calitatea de magistrați, în sensul Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (poz. 13 și 15 din listă);

- nerespectarea în cazul mai multor desemnări a criteriului aproprierii domiciliului sau reședinței persoanei desemnate de localitatea în care funcționează biroul electoral de circumscripție unde a fost desemnată, cum ar fi președinții sau locțiitorii acestora desemnați la birourile electorale de circumscripție constituite în orașul Nehoiu, orașul Pătârlagele, comuna Balta Albă, comuna Bozioru, comuna Breaza, comuna Buda, comuna Chiojdu, comuna Luciu, comuna Siriu, comuna Vadu Pașii, etc.

Intimatul Biroul Electoral Central a arătat faptul că în mai multe adrese de răspuns către tribunale și-a exprimat punctul de vedere în sensul că: "magistrații prevăzuți la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie să fie magistrați în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv la parchetul de pe lângă acesta, în condițiile în care nu este reglementată o procedură distinctă de înscriere pe respectiva listă a magistraților din cadrul judecătoriilor, altui tribunal, curților de apel și a parchetelor de pe lângă acestea."

Magistrații care iau parte la respectiva procedura trebuie să fie în exercițiu la tribunalul competent atât la momentul întocmirii listei, cât și la momentul efectuării tragerii la sorți.

Numai în ipoteza în care un tribunal dintr-un județ și Parchetul de pe lângă acesta nu dispun de un număr suficient de judecători și procurori pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul respectiv, în lista magistraților care participă la tragerea la sorți pot fi înscriși magistrați în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2022.

Pe cale de consecință, măsurile dispuse prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 au fost următoarele:

- desființarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea biroul electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău și a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor municipale, orașele și comunale din jud. Buzău;

- reluarea operațiunii de desemnare în sensul arătat mai sus - judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă acesta;

- dacă nu sunt suficienți, pe listă pot fi înscriși judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția tribunalului Buzău, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea;

- după care vor fi trași la sorți juriștii înscriși în corpul experților electorali care au o vechime specialitate de cel puțin cinci ani;

- repartizarea acestor persoane se va face pe baza criteriului aproprierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

După cum s-a precizat la pct. 5 al deciziei de față, prima instanță:

- a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;

- a respins excepția de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, ca inadmisibilă;

- a respins cererea de anulare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;

- a respins cererile de intervenție principale și cererea de intervenție accesorie admise în principiu, ca neîntemeiate.

Recurenții nu au contestat soluția dată cu privire la excepția de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024.

Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată, este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

9.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de recurenți în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Recurenții au susținut, printre altele, și faptul că sentința cuprinde considerente contradictorii și străine de natura cauzei, deoarece prima instanță a reținut în mod eronat că respectivele contestații electorale privesc și procedura de desemnare a Biroului Electoral Județean 10 Buzău, ceea ce ar fi atras competența Biroului Electoral Central de soluționare a acestora.

Instanța de control judiciar reține că această critică de nelegalitate se subsumează, în realitate, motivului de recurs nominalizat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi analizată în cadrul acestuia.

Prin urmare, în raport de argumentele mai sus arătate, Înalta Curte reține că nu este fondat motivul de recurs analizat.

9.3. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material")

9.3.1. Critica referitoare la necompetența materială a Biroului Electoral Central în soluționarea contestațiilor administrative promovate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 privind desemnarea, prin tragere la sorți, a președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripții orășenești, municipale și comunale din județul Buzău

Prima instanță a respins această critică de nelegalitate a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 cu motivarea că, în aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central era competent să analizeze contestațiile administrative care au vizat atât Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14.04.2024 cât și Procesul-verbal nr. x/A/2024 de la aceeași dată privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău.

Recurenții susțin faptul că nu au fost depuse contestații administrative împotriva modului de constituire a Biroului Electoral Județean, deoarece modalitatea de desemnare a președintelui și locțiitorului de președinte a fost făcută cu respectarea îndrumărilor date de Biroul Electoral Central. În realitate, prin conținutul acestor contestații s-a avut în vedere modalitatea de numire a președinților și locțiitorilor de președinți, în birourile electorale de circumscripție orășenești, municipale și comunale din județul Buzău. În atare situație, autoritatea competentă să soluționeze aceste contestații era Biroul Electoral de Circumscripție Județeană, iar nu Biroul Electoral Central, cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.

Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.

Conform dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor."

În speța de față, instanța de control judiciar reține că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea acelorași criterii de desemnare nominalizate în legislația incidentă în materie, legislație arătată atât în cuprinsul Procesului-verbal nr. x/A/2024 cât și a Procesului-verbal nr. x/A/2024.

De asemenea, relevant este și faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operațiunea de tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului este unică.

În plus de aceasta, recurenții invocă aceleași motive de nelegalitate în privința tragerii la sorți pentru desemnarea președinților și locțiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripție.

În consecință, în contextul în care s-a criticat întreaga operațiune materială a tragerii la sorți, nu poate fi primită afirmația recurenților potrivit căreia prin contestațiile formulate și soluționate de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 nu ar fi criticat inclusiv Procesul-verbal nr. x/A/2024 întocmit de Președintele Tribunalului Buzău.

9.3.2. Critica referitoare la pronunțarea sentinței atacate cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare

În primul rând, recurenții arată că este greșită calificarea juridică dată de instanța de fond adreselor de recomandare emise de intimatul Biroului Electoral Central anterior desemnării inițiale materializate prin cele două procese-verbale aflate în discuție, nefiind vorba despre acte administrative distincte care se impuneau a fi contestate separat.

Instanța de control judiciar apreciază că este corectă afirmația recurenților, deoarece aceste adrese de răspuns către tribunale, nominalizate în cuprinsul Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, nu sunt acte administrative, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care să fie supuse unui anumit regim de contestare.

În al doilea rând, recurenții susțin că instanța de fond a interpretat eronat art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, întrucât "a invocat prevederi legale străine de natura pricinii, fără legătură cu cauza pendinte, scoase din context." În opinia acestora, dispozițiile art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum și cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 nu sunt incidente în speța de față, deoarece nu vizează birourile de circumscripție județene, orășenești, municipale și comunale. Legislația folosește termenul de "magistrații în funcțiune", fără a distinge în raport de instanța/parchetul unde își desfășoară activitatea persoana respectivă.

Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.

Potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare: "Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de (5

1

) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de (5

1

) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice."

Într-adevăr, norma anterior citată nu distinge cu privire la magistrații care participă la tragerea la sorți, respectiv nu indică instanța/parchetul la care aceștia trebuie să funcționeze sau gradul profesional pe care trebuie să îl dețină pentru a fi eligibili pe listele în discuție.

Însă, Înalta Curte consideră că este corectă argumentația judecătorului fondului cauzei în sensul că se impune interpretarea sistematică și teleologică a acestei norme, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la această modalitate de interpretare juridică, în mod justificat instanța de primă jurisdicție s-a raportat și la dezlegarea dată de Curtea Constituțională care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a statuat în sensul că: "(…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală."

În concret, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015: "În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2)."

La rândul său, acesta din urmă este o normă de trimitere în care se menționează că: "Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare."

În temeiul prevederilor art. 13 alin. (2) din acest ultim act normativ: "Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București, pentru circumscripția electorală București și pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării."

Așadar, din interpretarea sistematică și teleologică a normelor anterior citate rezultă faptul că voința legiuitorului a fost aceea ca magistrații care compun birourile electorale aflate în discuție să fie judecători în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv procurori în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului.

De altfel, în acest sens s-a statuat și prin art. 3 alin. (1) - (3) din Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC.

Este de observat și faptul că maniera în care în Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC s-a stabilit ordinea de prioritate în desemnarea magistraților în exercițiu la tribunal/parchetul de pe lângă tribunal, în raport cu magistrații în exercițiu la judecătoriile/parchetele arondate acestora, nu a făcut obiect de analiză în cauza de față, întrucât nu a fost criticată în recurs, iar recurenții-reclamanți au calități profesionale diferite (C. este magistrat asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, B. face parte din personalul asimilat magistraților în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, iar A. este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București).

În altă ordine de idei, în mod justificat prima instanță a apreciat că nu este îndeplinită condiția imperativă a exercitării funcției de "magistrat" de către o parte dintre recurenți.

Astfel, din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, reiese faptul că doar "magistrații", alături de experții electorali pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție.

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor:

"(1) Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

(2) Judecătorii și procurorii au calitatea de magistrați. Cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor."

Persoanele asimilate magistraților, în temeiul dispozițiilor art. 221 din legea anterior arătată, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte, nominalizați în art. 235 din aceeași lege, nu îndeplinesc condiția imperativă impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Cu alte cuvinte, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte au drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 303/2022 pentru magistrați. Cu toate acestea, drepturile magistraților prevăzute de alte legi, cum este Legea nr. 115/2015, nu pot fi dobândite, în lipsa unei norme speciale, de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și de magistrații-asistenți de la Înalta Curte.

Ca atare, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție (cum este cazul recurentului C.) și personalul asimilat magistraților în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov (cum este cazul recurentului B.) nu îndeplinesc condiția imperativă impusă de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, motiv pentru care nu pot fi desemnați în calitate de președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție.

Totodată, Înalta Curte apreciază că evoluția ulterioară a practicii administrative și judiciare, chestiune adusă în discuție de către recurenții, nu prezintă relevanță din perspectiva analizării legalității Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 care urmează a fi evaluată în funcție de circumstanțele existente la data adoptării sale.

În fine, instanța de control judiciar reține că decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, invocată de recurenți cu titlu de practică judiciară nu prezintă relevanță. Această decizie analizează legalitatea altei operațiuni materiale de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție din jud. Buzău și a locțiitorilor acestora, concretizate în Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 18.04.2024, precum și legalitatea Hotărârii BEC nr. 37/H/21.04.2024 de soluționare a contestației administrative. Așa cum rezultă din conținutul sentinței nr. 209 din 2.04.2024, operațiunea materială de tragere la sorți a avut în vedere etapele stabilite de Biroul Electoral Central prin adresa nr. x/2024, ulterioară emiterii Hotărârii BEC nr. 19/H/16.04.2024.

În altă ordine de idei, din conținutul sentinței nr. 209 din 2.04.2024 rezultă faptul că reclamanții din acea cauză erau judecători și procurori pe raza de competență a Tribunalului Buzău, iar aceștia au contestat actele anterior nominalizate prin invocarea vătămării drepturilor lor subiective sau a intereselor lor legitime dintr-o altă perspectivă decât cea care se regăsește în actele procesuale ale părților din prezenta cauză.

9.3.3. Critica referitoare la omisiunea Biroului Electoral Central de a emite o hotărâre de interpretare a legislației referitoare la desemnarea președinților și locțiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripție județene, precum și a birourilor electorale de circumscripție orășenești, municipale și comunale

Recurenții menționează faptul că intimatul Biroul Electoral Central avea obligația legală să dea eficiență prevederilor art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și să emită o hotărâre de interpretare a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din aceeași lege dacă aprecia că pentru ciclul de alegeri din anul 2024 interpretarea sa este diferită față de practica administrativă consacrată în procedurile electorale derulate în anii 2016 și 2020. În absența unei astfel de hotărâri ce ar fi fost publicată în Monitorul Oficial al României, interpretarea juridică realizată cu ocazia adoptării Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 nu poate fi primită.

În optica acestora, în mod greșit prima instanță a apreciat că intimatul poate adopta o astfel de poziție, în raport de atribuțiile generale ce îi sunt conferite de prevederile art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, în sensul că acesta "urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul țării."

Recurenții mai arată și faptul că intimatul a adoptat Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 fără a oferi premisele aplicării corecte a dispozițiilor legale privitoare la alegerile pe teritoriul României.

Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.

Prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 conferă intimatului Biroul Electoral Central un drept de apreciere în emiterea hotărârilor de interpretare a normelor cuprinse în Legea nr. 115/2015, însă lipsa unei hotărâri de interpretare nu poate afecta de plano legalitatea Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 care este un act administrativ unilateral cu caracter individual a cărei legalitate urmează a fi analizată prin raportare la prevederile legale puse în aplicare de intimatul Biroul Electoral Central la momentul adoptării sale.

În ceea ce privește posibilitatea recurenților de a cunoaște modalitatea de interpretare a normei în litigiu, Înalta Curte reține faptul că recurentul A. a solicitat Biroului Electoral Central să îi precizeze dacă poate participa în calitate de președinte (locțiitor) de birou electoral pentru alegerile locale 2024 pe raza județului Buzău, în condițiile în care în prezent este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București. Prin adresa de răspuns înregistrată sub nr. x/BEC 2024 din data de 03.04.2024, intimatul i-a precizat modalitatea în care urmează să fie întocmită lista magistraților care participă la tragerea la sorți, cu referire la dispozițiile normative aplicabile; în plus de aceasta, intimatul i-a comunicat că nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi înscris în lista magistraților întocmită de Președintele Tribunalului Buzău. (a se vedea dosar ÎCCJ nr. x/2024).

9.3.4. Critica recurenților referitoare la încălcarea principiului nediscriminării

Recurenții au invocat crearea unei situații discriminatorii în privința acestora față de magistrații din județele în care nu s-a dispus anularea tragerii la sorți.

Înalta Curte apreciază că este nefondată această critică, întrucât legislația în materie electorală nu permite intimatului Biroul Electoral Central să analizeze din oficiu legalitatea operațiunii de tragere la sorți în toate județele din România.

9.3.5. În consecință, instanța de control judiciar reține că este nefondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul prevederilor art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate de contestatorii A., B. și C. și de intervenienții BB., CC., DD., EE., FF., GG., E., F., L. și M., împotriva sentinței nr. 219 din 26 aprilie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de contestatorii A., B. și C. și de intervenienții BB., CC., DD., EE., FF., GG., E., F., L. și M., împotriva sentinței nr. 219 din 26 aprilie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.