ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2252/2024

Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatorii A., B. și C., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, au formulat contestație împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, solicitând: (i) în principal, anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău; (ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența, contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competența Birourilor electorale de circumscripție județene. Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanța învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, contestatorii au arătat că înțeleg să invoce și excepția de nelegalitate față de dispoziția prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central. În motivarea cererii, contestatorii au prezentat argumente în sprijinul caracterului admisibil al contestației. Astfel, expunând conținutul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și art. 39 alin. (4) și (5) din același act normativ, contestatorii au susținut că împotriva Hotărârilor emise de Biroul Electoral Central se pot formula contestații, care cad în competența materială de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Textul de lege nu face o distincție între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central care pot fi contestate. Totodată, au arătat că, prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central este un act administrativ care, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din aceeași lege, trebuie supus controlului de legalitate al instanței de judecată. În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare, contestatorii au subliniat că aceste prevederi legale au fost interpretate din perspectiva aplicabilității lor atât de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii, prin Decizia nr. 16/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69, cât și de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 429/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1174 din 26 decembrie 2023). Astfel cu privire la posibilitate contestării pe cale judecătorească a Hotărârii BEC, Înalta Curte a statuat prin pct. 69 din decizia RIL nr. 16/2017, "69. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale aleart. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției. Totodată, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004[7], a reținut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție. Aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.". În același sens a fost și punctul de vedere al Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 429/2023, a înțeles să reamintească opinia sa deja consacrată prin Decizia nr. 325/2004, conform căreia hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative și nu sunt excluse de la controlul judecătoresc. În ceea ce privește excepția de nelegalitate, contestatorii învederează că înțeleg să invoce această excepție în măsura în care instanța de judecată apreciază că prezenta contestație ar fi inadmisibilă din perspectiva punctului 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. În susținerea excepției de nelegalitate invocă aceleași argumente mai sus prezentate, în completare subliniind că a aprecia ca legal un act administrativ unilateral care îngrădește accesul liber al justiție în vederea efectuării unui control de legalitate față de un act administrativ emis de o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției României, dar și a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Conv. EDO. Or, această încălcare flagrantă a textului constituțional privitor la liberul acces la justiție fără ca Statul Român să fie pe viitor amendat de CEDO pentru nerespectarea unor drepturi fundamentale ale omului, poate fi corectat la acest moment numai prin constatarea nelegalității prevederilor pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024. În ceea ce privește competența de soluționare a unei astfel de contestații, contestatorii consideră că singura instanță competentă teritorial și material să soluționeze cauza prin raportare la prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este Înalta Curte de Casație și Justiție, iar materia procedurilor electorale, care presupune termene scurte, impune soluționarea cu celeritate a prezentei contestații. În măsura în care Înalta Curte apreciază că nu este competentă material să soluționeze contestația, contestatorii apreciază că, în vederea respectării principiului celerității, se impune ca soluția de trimitere la instanța competentă să se redacteze de urgență, iar aceasta să sublinieze și să impună instanței de trimitere caracterul urgent de soluționare a cauzei. Mai arată contestatorii că Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de BEC impune efectuarea unei noi trageri la sorți în ceea ce privește nominalizarea președinților și locțiitorilor de președinți, procedură ce se face de urgență, iar pronunțarea unei hotărâri favorabile în prezenta cauză va conduce la ineficacitatea hotărârii. O lipsă de celeritate a soluționării cauzei va conduce, pe lângă tergiversarea procedurilor electorale, și la o soluție de respingere a cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, în condițiile în care Biroul Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015, își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și a Curților de Apel, prin care contestațiile în contra hotărârilor Biroului Electoral Central au fost respinse ca fiind formulate împotriva unei părți lipsite de capacitate procesuală de folosință, din cauza dizolvării acestei entități constituită cu caracter temporar. Pe fondul contestației, contestatorii învederează că, prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestația și a dispus desființarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău și a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău și ai Birourilor electrorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Buzău cu judecătorii și procurorii aflați doar în exercițiu la Tribunalul Buzău și Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și numai în ipoteza neacoperirii necesarului cu judecători, și procurori de la judecătoriile și parchetele arondate circumscripției Tribunalului Buzău. În susținerea acestei soluții, pârâtul Biroul Electoral Central a indicat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. În ceea ce privește interesul în formularea prezentei contestații, contestatorii arată că au formulat cerere către Președintele Tribunalului Buzău prin care au solicitat includerea în lista magistraților care doresc să participe în calitate de președinte sau locțiitor în cadrul Birourilor electrorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Buzău pentru alegerile electorale din iunie 2024, în considerarea faptului că toți au domiciliul pe raza județului Buzău și dețin calitatea de magistrați sau asimilați magistraților în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 alin. (1) și (2) și art. 235 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. La data de 14.04.2024 a fost emis Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău prin care s-a stabilit ca A. este numit președinte al Biroului de circumscripție comunală Pătârlagele, B. este numit președinte al Biroului de circumscripție orășeneacă Nehoiu, iar C. este numit locțiitor de președinte al Biroului de circumscripție orășeneacă Nehoiu. Împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024, dar și a Procesului-verbal nr. x/A/2024, au formulat contestație numiții D., E., F., G. și H., apreciind că procedura de desemnare a președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripții de pe raza Județului Buzău a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Față de această contestație, Biroul Electoral Central a apreciat că procedura de desemnare a președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripții de pe raza Județului Buzău a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. În susținerea acestei soluții Biroul Electoral Central a apreciat că magistrații prevăzuți la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 reprezintă magistrații în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, respectiv parchetul de pe lângă acest tribunal. În acest sens, a subliniat că a emis adrese de îndrumare către unele Tribunale din țară. Față de această interpretare, contestatorii apreciază că Biroul Electoral Central a emis o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. În ceea ce privește adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire și prin care oferă o interpretare proprie față de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015, consideră contestatorii că acestea nu pot reprezenta un temei de drept valid în raport de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora Biroul Electoral Central are obligația legală ca în interpetarea legii electorale să emită o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial. Or, în lipsa existenței unei astfel de hotărâri care să fi fost publicate în Monitorul Oficial, recomandarea prin care Biroul Electoral Central, exclusiv prin președintele său, oferă o interpretare art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu are un caracter legal și nu poate fi aplicabilă, pârâtul adăugând la lege printr-o procedură neprevăzută de lege. Contestatorii consideră relevantă împrejurarea că, în două cicluri electorale anterioare - Alegerile electorale locale din 2016 și Alegerile electorale locale din 2020, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a fost aplicat în litera lui și nu a necesitat o interpretare nici sistematică și nici teleologică, în ceea ce-i privește pe magistrați, fiind desemnați ca președinți și locțiitori de președinți toți magistrații ale căror domicilii erau arondate în circumscripția Tribunalului care efectua repartizarea. Susțin că prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare și nu suscită interpretări astfel cum Biroul Electoral Central înțelege să le emită prin Hotărârea nr. 19H/16.04.2024. În ceea ce-i privește pe magistrați, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului se face cu prioritate din lista magistaților. Din textul de lege nu rezultă nicio mențiune privitoare la instituția la care magistrații își exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind președinții și locțiitorii pentru Birourile electorale de circumscripție locală fiind cumulativ: calitatea de magistrat și domiciliu în circumscripția Tribunalului care efectuează desemnarea. Contestatorii precizează că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 și art. 235 din Legea nr. 303/2022, dețin calitatea de magistrați, ca procuror, magistrat-asistent, personal asimilat magistraților având aceleași drepturi, obligații, interdicții sau incompatibilități ca procurorii și judecătorii, prin deținerea funcției de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 București (Neagu Ionuț Crisitan), magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție (C.), personal asimilat magistraților în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov (B.). Totodată, toți au domiciliu în circumscripția Tribunalului Buzău, astfel cum rezultă din fotocopiile atașate cererii. Apreciază că cel mai important argument privitor la nelegalitatea parțială a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, cu privire la desființarea Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, este acela că, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central este necompetent să soluționeze contestațiile formulate împotriva modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, competență ce cade în sarcina exclusivă a Biroului electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București. Așadar, în condițiile în care contestația formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău nu a fost depusă și soluționată de Biroul electoral de circumscripție județeană astfel cum prevede art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central a emis o Hotărâre în ceea ce privește desființarea procesului-verbal sus-amintit cu încălcarea normelor speciale de competență, și în acest caz pârâtul adăugând la lege reguli proprii de competență în soluționarea contestației care viza componența, constituirea birourilor electorale de circumscripție locală. Conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 Biroul Electoral Central are competență să soluționeze doar contestațiile privitoare la modul de organizare și asupra componenței birourilor electorale de circumscripție județeană sau a municipiului București. În concluzie, contestatorii apreciază că Hotărârea nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central este pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii electorale (Legea nr. 115/2015), precum și cu încălcarea procedurii de emitere a hotărârilor de interpretare a legii prevăzută de art. 39 alin. (5) din aceeași Lege.

Cererile de intervenție formulate în cauză 2.1. La data de 18 aprilie 2024, s-a depus cerere de intervenție principală de către petenta I., prin care s-a solicitat anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinic și legal a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău. Petenta învederează că are calitatea de expert electoral și că a fost trasă la sorți în calitate de locțiitor la circumscripția electorală Murgești. Ulterior, în urma cererii formulate, a fost numită în aceeași funcție la circumscripția electorală Vernești. În motivarea cererii, petenta a susținut că intimatul Biroul Electoral Central a pronunțat hotărârea atacată cu depășirea competenței legale prevăzute de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Totodată, hotărârea încalcă și aplică greșit normele de drept material, întrucât adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire și prin care oferă o interpretare proprie față de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015 nu pot reprezenta un temei de drept valid în raport de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Biroul Electoral Central are obligația ca, în interpretarea legii electorale, să emită o hotărârea pe care să o publice în Monitorul Oficial. 2.2. La data de 18 aprilie 2024, s-a depus cerere de intervenție principală de către petenții J., K., L., M., N., O., P., Q. și R., prin care au solicitat: (i) în principal, anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău; (ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența, contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competența Birourilor electorale de circumscripție județene. Au arătat petenții că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de magistrați/judecători și își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Buzău, iar prin desființarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de președinți și locțiitori în birourile de circumscripție aflate pe raza județului Buzău. În continuare, petenții au prezentat motive de fapt și de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. și C. pe fondul contestației deduse judecății, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiților D., E., F., G. și H. în formularea contestației care a dus la pronunțarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost trași la sorți de Președintele Tribunalului Buzău. 2.

Cerere de intervenție în interes propriu au formulat și petenții S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. și CC., depusă tot la data de 18 aprilie 2024, prin care s-a solicitat: (i) în principal, anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău; (ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența, contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competența Birourilor electorale de circumscripție județene. Au arătat petenții că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de experți electorali în cadrul AEP Buzău, iar prin desființarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de președinți și locțiitori în birourile de circumscripție aflate pe raza județului Buzău. În continuare, petenții au prezentat motive de fapt și de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. și C. pe fondul contestației deduse judecății, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiților D., E., F., G. și H. în formularea contestației care a dus la pronunțarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost trași la sorți de Președintele Tribunalului Buzău. 2.

La aceeași dată, 18 aprilie 2024, au formulat cerere de intervenție principală și petenții DD., EE. și FF., prin care au solicitat: (i) în principal, anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău; (ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența, contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competența Birourilor electorale de circumscripție județene. Au arătat petenții că interesul formulării cererii este dat de împrejurarea că au calitatea de asistenți judiciari și își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Buzău, făcând parte și din Corpul Experților Electorali în cadrul AEP Buzău, iar prin desființarea proceselor-verbale prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, a fost anulată desemnarea lor în calitate de președinți și locțiitori în birourile de circumscripție aflate pe raza județului Buzău. În continuare, petenții au prezentat motive de fapt și de drept identice cu cele expuse de contestatorii A., B. și C. pe fondul contestației deduse judecății, aducând un argument suplimentar referitor la lipsa de interes a numiților D., E., F., G. și H. în formularea contestației care a dus la pronunțarea de către Biroul Electoral Central a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, care nu au fost trași la sorți de Președintele Tribunalului Buzău. 2.

În dosarul Înaltei Curți a fost depusă, la data de 18 aprilie 2024, de către petenții GG., HH., II., JJ., KK. și LL., o cerere de intervenție accesorie în interesul contestatorilor, prin care s-a solicitat admiterea contestației, astfel cum a fost formulată. În susținerea interesului formulării acestei cereri, petenții au învederat că au fost trași la sorți și desemnați președinți ori locțiitori în cadrul birourilor electorale de circumscripție, iar prin anularea procesului-verbal, această calitate le-a fost revocată. A doua zi după anularea procesului-verbal, Biroul Electoral Central a emis o circulară prin care precizează că tragerea la sorți pentru desemnarea membrilor B.E.J. se va desfășura în trei tape și anume prima oară vor fi desemnați judecători/procurori de la Tribunale, în faza a doua experți electorali și în faza a treia procurori și judecători de la judecătorii, ceea ce reprezintă o adăugare la lege și este în contradicție cu pct. 3 din dispozitivul Hotărârii nr. 19H/16.04.2024, prin care se arată că în prima fază birourile electorale de circumscripție se completează cu judecători și procurori de la tribunale, iar în a doua fază cu judecători și procurori de la judecătorii, practic la o zi distanță Biroul Electoral Central emițând decizii diferite. În toate celelalte BEJ-uri din România, desemnarea s-a făcut identic cu BEJ Buzău, însă în acele circumscripții birourile funcționează în continuare în forma inițială și deși au fost efectuate și contestații (BEJ VÂLCEA și BEJ GIURGIU), Biroul Electoral Central a respins contestațiile, deși era aceeași situație de fapt. 3. Apărările formulate în cauză Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația formulată, însă a comunicat la dosar înscrisurile ce au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 19H/16.04.2024. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea introductivă de instanță, contestatorii A., B. și C. au formulat contestație împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024. Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (5), art. 39 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (4), art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, art. 25 alin. (2) și alin. (5) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, autoritatea intimată a admis contestația, a desființat Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Buzău și Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 10 Buzău și a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău și ai Birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Buzău cu judecătorii și procurorii aflați doar în exercițiu la Tribunalul Buzău și Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și, numai în ipoteza neacoperirii necesarului, cu judecători, și procurori de la judecătoriile și parchetele arondate circumscripției Tribunalului Buzău. Contestatorii și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 raportat la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și au susținut, în esență, că Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, câtă vreme art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu face distincție între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central, care pot fi contestate. Înalta Curte reține că potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor." Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte este competentă să soluționeze doar contestațiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu și contestațiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cum este cazul în speță. Opinia contestatorilor asupra competenței Înaltei Curți nu poate fi primită, având în vedere că, în materia procedurii electorale, legiuitorul a înțeles să atribuie instanței supreme o competență punctuală, expres prevăzută de dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) și (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluționării contestațiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea și completarea Biroului Electoral Central, desemnarea președintelui Biroului Electoral Central, a locțiitorului acestuia și a celorlalți judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desființare a alianței electorale. Or, în prezenta cauză, deși se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central, actul atacat dispune măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Buzău și la Birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Buzău, astfel că nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de legiuitor, anterior enumerate, ca fiind date în competența de soluționare a Înaltei Curți. Pe de altă parte, Înalta Curte constată că interpretarea eronată pe care contestatorii o fac cu privire la dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se datorează, pe de-o parte, omiterii înțelesului gramatical al termenilor utilizați de legiuitor la edictarea normei, iar pe de altă parte, necoroborării tezei finale a alin. (2) atât cu restul alineatului, cât și cu alin. (1) al aceluiași articol. Astfel, legiuitorul a stabilit că Înalta Curte soluționează contestațiile "dacă privesc Biroul Electoral Central", sintagmă care, contrar celor afirmate de contestatori, nu se referă la hotărârile emise de intimat cu privire la constituirea birourilor electorale locale, ci doar la cele care îl privesc, adică cele care se referă, conform alineatului anterior, la organizarea și componența Biroului Electoral Central. Dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la termenul în care se pot depune contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale, iar alin. (2) stabilește procedura de soluționare a acestor contestații, respectiv autoritatea abilitată să le soluționeze și termenul de soluționare, delimitând mai multe situații în care procedura de soluționare este atribuită unor autorități distincte, în funcție de obiectul contestării. Mai exact, contestațiile se soluționează (i) de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București dacă privesc biroul electoral al secției de votare, (ii) de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, (iii) de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București. În continuarea raționamentului legiuitorului, ultima teză a alin. (2) - " (...) și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor." trebuie interpretată, în acord cu începutul alineatului respectiv și cu prevederile alineatului anterior, ca referindu-se la competența Înaltei Curți de a soluționa contestațiile referitoare la organizarea și componența Biroului Electoral Central. În concluzie, raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate în prezenta cauză, Înalta Curte reține că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanțe competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. În ceea ce privește dispozițiile legii generale în materie, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește competența sa în soluționarea cauzelor de contencios administrativ, aceasta este circumscrisă soluționării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte, secția de contencios administrativ și fiscal neavând competență atribuită de lege ca instanță de fond. Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziții care să acorde Înaltei Curți competența soluționării prezentei contestații, iar legea generală nu-i acordă decât competența soluționării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanței învestită să soluționeze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel." Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenței, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestației nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric. Cum intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competența materială de soluționare a contestației revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. În ceea ce privește competența teritorială, aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevede că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Cum toți cei trei contestatori au domiciliul situat în județul Buzău, aflat în raza teritorială a Curții de Apel Ploiești, acestei instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a contestației formulate de contestatorii A., B. și C. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal. Cât despre cererile de intervenție voluntară, acestea reprezintă cereri incidentale în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., a căror soluționare, inclusiv sub aspectul admisibilității în principiu, revine instanței competente.