ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 39/1 aprilie 2022, Tribunalul Mureș, printre altele:

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (66 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani. În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată (237 acte materiale), faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani. În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 5 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) din C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani. În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (12 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani. În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată (55 acte materiale), faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani. În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 4 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (18 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, în formă continuată (36 acte materiale), faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 4 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul D. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a suspendat condiționat aplicarea pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare, calculat potrivit art. 82 alin. (1) C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (1) și (5) C. pen. din 1969, pe durata suspendării executării pedepsei rezultante, s-au suspendat și executarea pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. din 1969. S-a atras atenția inculpatului D. asupra dispozițiilor art. 83 din C. pen. din 1969.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (46 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată (76 acte materiale), faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 5 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2), (10) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata F. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată (144 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 26 din C. pen. din 1969 rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2), (10) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnată inculpata F. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată (409 acte materiale), faptă prev. de art. art. 26 din C. pen. din 1969 rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 6 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2), (10) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată (144 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 26 din C. pen. din 1969 rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 396 alin. (1), (2), (10) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., a fost condamnat inculpatul G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălarea banilor, în formă continuată (409 acte materiale), faptă prev. de art. art. 26 din C. pen. din 1969 rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 34 alin. (1) lit b din C. pen. din 1969, s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea pedeapsă de executat 6 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. 1969 raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. 1969, cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 19 și art. 397 C. proc. pen., s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și i-a obligat pe inculpații A., B., C., E., F. și G. la plata prejudiciilor constatate. S-a dispus ca inculpații să răspundă în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. H. S.A., S.C. I. S.R.L. și S.C. J. S.R.L..

S-a făcut aplicarea art. 12 din Legea nr. 241/2005, conform căruia inculpații A., B., C., D., E., F. și G., nu vor mai putea fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanți legali ai unor societăți comerciale, iar dacă au fost aleși, se va dispune decăderea acestora din drepturi, ca urmare a condamnării pentru infracțiuni prevăzute de Legea 241/2005. S-a făcut aplicarea art. 13 din Legea nr. 241/2005 și s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se comunice o copie a dispozitivului sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.

Împotriva sentinței penale nr. 39 din 1 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. x/2016, au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Tg. -Mureș, partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, inculpații A., B., C., D., E., F. și G., partea responsabilă civilmente S.C. H. S.A., persoana interesată S.C. I. S.R.L. și d-nii avocați K. și L..

Prin decizia penală nr. 366/A din 08 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în conformitate cu art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg. -Mureș, inculpații A., B., C., D., E., F. și G., persoana interesată S.C. I. S.R.L. și d-nii avocați K. și L. împotriva sentinței penale nr. 39 din 1 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. x/2016 și, în consecință:

S-a desființat, în parte, sentința penală apelată, și rejudecând cauza în limitele de mai jos:

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen. și de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen. și de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen. și de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului E. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen. și de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei F. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen. cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen., și a complicității la infracțiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen., cu referire la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (6) cu referire la art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen., cu referire la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 35 alin. (2) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen. și a complicității la infracțiunea de spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen., cu referire la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu reținerea art. 35 alin. (1) din C. pen. și aplicarea art. 5 din C. pen.

S-au înlăturat din hotărârea atacată dispozițiile privind: condamnarea inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății; stabilirea și aplicarea în sarcina inculpaților a pedepselor complementare și a celor accesorii; aplicarea dispozițiilor art. 12 și art. 13 din Legea nr. 241/2005 și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

S-a înlăturat din sentința penală apelată dispoziția vizând răspunderea S.C. I. S.R.L. în solidar cu inculpații A., B., C., E., F. și G..

Împotriva deciziei penale nr. 366/A din 08 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Târgu Mureș la data de 23.06.2023.

Prin cererea formulată de parchet a fost indicat drept temei pe care se întemeiază calea de atac - art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., respectiv în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal.

În susținerea recursului în casație, în esență, parchetul a arătat că instanța de apel a procedat în mod greșit apreciind ca obligatorie aplicarea în cauză a interpretării date de considerentele Deciziei CCR nr. 358/2022 prevederilor privind prescripția răspunderii penale, ca lege penală mai favorabilă, fără a avea în vedere că, în cazul prescripției răspunderii penale, Curtea Constituțională a pronunțat două decizii contradictorii, respectiv deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022, iar principiul supremației dreptului Uniunii Europene impune instanței naționale să asigure efectul deplin al cerințelor acestui drept, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, chiar și ulterioară, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii.

În consecință, pentru respectarea acestui principiu, având în vedere că infracțiunile ce fac obiectul cauzei fac parte din categoria infracțiunilor ce aduc indirect atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, instanța trebuia să facă aplicarea prevederilor privind prescripția răspunderii penale, în interpretarea dată prin prisma deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale a României.

Din jurisprudența Curții Constituționale privitoare la aplicarea retroactivă a normelor prin care anumite infracțiuni au fost declarate imprescriptibile, Deciziile nr. 511/2013 și nr. 341/2014, rezultă că, în cazul normelor privitoare la prescripție, principiul aplicării legii penale mai favorabile poate fi pus în balans cu cerințele echității substanțiale. Or, în acest context faptic și normativ, este evident că prin prisma jurisprudenței CJ.U.E. (cauzele Tarico I și II și Euro Box Promotion la care s-a făcut referire) și având în vedere ordonanța dispusă ca urmare a numeroaselor sesizări cu același obiect referitor la întrebările dacă neaplicarea Deciziei nr. 358/2022 a CCR ar fi conformă dreptului comunitar și dacă lăsarea neaplicată a prevederilor naționale în materie de prescripție aduce atingere art. 49 paragraful 1 teza ultimă din Carta drepturilor fundamentale - pentru evitarea riscului sistemic de impunitate este necesară aplicarea legislației naționale privind prescripția specială a răspunderii penale, făcându-se abstracție de interpretarea dată prin Decizia nr. 297/2018.

Solicitarea parchetului de a lăsa neaplicate cele două decizii ale instanței de contencios constituțional au în vedere inclusiv considerentele deciziei recurate privitoare la o altă decizie a CCR, apreciind argumentele instanței ca fiind pe deplin valabile și în acest context, cu atât mai mult cu cât vizează o instituție de drept penal cu impact direct asupra modalității de angajare a răspunderii penale. Astfel, instanța de apel a lăsat neaplicată decizia CCR nr. 417/2019, constatând incidența în cauză a hotărârii CJUE din data de 21.12.2021.

În esență, s-a apreciat ca în cauză nu se impunea constatarea încetării procesului penal motivat de împlinirea termenului general de prescripție, întrucât, dând prevalență principiului supremației dreptului Uniunii Europene, instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin acte de procedură care au fost comunicate suspecților/inculpaților în cauză și să constate că termenul de prescripție specială nu s-a împlinit în prezenta cauză.

În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 448 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. și art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., parchetul a solicitat admiterea recursului în casație declarat și casarea deciziei penale nr. 366/A din 08.06.2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș cu privire la soluția de încetare a procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., față de inculpații A., B., C., D., E., F. și G..

Prin încheierea din 31 octombrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorul de filtru, constatând îndeplinite condițiile de formă prevăzute de art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 alin. (1) și art. 438 C. proc. pen., în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție-Structura Teritorială Târgu Mureș împotriva deciziei penale nr. 366/A din 08 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimații-inculpați B., F., D., A., E., C. și G. și a trimis cauza Completului nr. 2, în compunere de 3 judecători.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului reglementat de prevederile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Teritorială Târgu Mureș împotriva deciziei penale nr. 366/A din 08 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimații-inculpați B., F., D., A., E., C. și G. este nefondat.

În cauza de față, Ministerul Public a invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal".

Prin motivele de recurs în casație, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție a susținut că instanța de apel, în mod greșit, a reținut incidența, în cauză, a interpretării date de Curtea Constituțională în Decizia nr. 358/2022 prevederilor privind prescripția răspunderii penale, ca lege penală mai favorabilă.

În opinia Parchetului, se impunea ca instanța de control judiciar să acorde prioritate principiului supremației dreptului Uniunii Europene, lăsând neaplicate deciziile pronunțate de Curtea Constituțională considerând ca prin soluția dispusă în apel se generează un risc sistemic de impunitate.

Cazul de casare evocat este incident în ipoteza în care, în raport cu actele existente la dosar la data soluționării definitive a cauzei, se constată reținerea eronată a unuia dintre impedimentele la exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) - j) C. proc. pen. și, în temeiul acestuia, pronunțarea unei soluții nelegale de încetare a procesului penal.

În speță, cazul concret de împiedicare a exercitării acțiunii penale, valorificat de către instanța de apel, este cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., respectiv intervenirea prescripției răspunderii penale a inculpaților A., B., C., D., E., F. și G., subsecvent adoptării, de către Curtea Constituțională, a Deciziilor nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, ambele referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen.

În examinarea criticilor formulate, se constată că, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție critică nu greșita încetare a procesului penal, ci modul în care instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Analiza legii penale mai favorabile pentru a determina pe calea recursului în casație care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind favorabilă în cauză este o analiză asupra temeiniciei acuzației și a sancțiunii aplicabile care nu mai poate fi analizată pe calea acestei căi extraordinare de atac.

Prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., instanța analizează dacă a fost sau nu împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prin raportare la legea penală mai favorabilă reținută prin hotărârea definitivă pronunțată de instanța de apel.

În faza judecării apelului, Curtea de Apel Târgu Mureș a valorificat incidența prescripției generale a răspunderii penale a inculpaților A., B., C., D., E., F. și G., ca efect al adoptării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, interpretând și aplicând normele de drept penal pertinente în modalitatea regăsită ulterior și în hotărârea prealabilă menționată.

Raportat la aspectele factuale definitiv reținute prin hotărârea instanței de apel și care nu mai pot fi cenzurate de instanța de casație, la determinarea termenului de prescripție incident în cauză, au fost avute în vedere Deciziile Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 (prin care s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituțională) și nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022 (care a stabilit că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituționale), precum și Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, conform căreia normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 C. pen.

Cu referire la conceptul de "risc sistemic de impunitate" se constată că acesta a fost utilizat în Hotărârea din 21 decembrie 2021, pronunțată în Cauza Euro Box Promotion și alții (C-357/19, C-379/19, C-811/19 și C-840/19), în materia sancționării, prin mijloace de drept penal, a fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, atunci când anumite evenimente produse ar putea angaja imposibilitatea tragerii la răspundere penală, fiind legat de principiul legalității incriminării și a pedepselor, care face obiectul art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care este prevalent unei eventual pericol de nepedepsire a unor fapte îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În Cauza C-360/20 CJUE a precizat că "Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că impune unei instanțe naționale să dea dispozițiilor dreptului național o interpretare conformă cu obligațiile care decurg din articolul 325 alin. (1) și (2) TFUE citit în lumina articolului 1 alin. (1) litera (a) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, semnată la Bruxelles la 26 iulie 1995, cu condiția ca o astfel de interpretare să nu determine o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și a pedepselor."

Curtea de Justiție a Uniunii a subliniat că supremația dreptului Uniunii nu poate aduce atingere în nicio ipostază principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum acesta a fost implementat și normat în dreptul intern în toate aspectele specifice incriminării faptelor penale și sancționării persoanelor acuzate de comiterea acestora.

În aceeași cauză C-360/20, Curtea de Justiție a arătat "(…) procedând la o interpretare conformă a dispozițiilor naționale, instanța de trimitere va trebui de asemenea să se asigure că drepturile fundamentale ale persoanelor vizate sunt respectate și să împiedice ca acestora din urmă să li se aplice sancțiuni pe care le-ar fi evitat dacă aceste dispoziții de drept național ar fi fost aplicate, în conformitate cu obligațiile care decurg din principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor în dreptul penal (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2015, Taricco și alții, C-105/14. EU:C:2015:555, punctul 53)" (par. 38 al Hotărârii), iar "Astfel, dacă instanța națională ar ajunge să considere că o interpretare conformă a dispozițiilor naționale contravine principiului legalității infracțiunilor și a pedepselor, ea nu ar fi ținută să se conformeze acestei obligații, iar aceasta chiar dacă respectarea obligației respective ar permite îndreptarea unei situații naționale incompatibile cu dreptul Uniunii. Legiuitorul național este cel căruia îi revine în acest caz obligația de a lua măsurile necesare [a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 decembrie 2017, M.A.S. și M.B., C-42/17. EU:C:2017:936, punctul 61, precum și jurisprudența citată)".

Rezultă că, în toate cazurile, orice risc de impunitate intervenit ca urmare a unei reglementări naționale nu poate înlătura de la aplicare această reglementare internă, chiar dacă ea este contrarie dreptului Uniunii Europene, dacă prin excluderea reglementării s-ar încălca principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor, exact ipoteza care ar interveni dacă s-ar înlătura legea penală mai favorabilă privitoare la prescripție, incluzând impunitatea generată de intervenția acestei cauze de înlăturare a răspunderii penale.

Așadar, dispozițiile privitoare la prescripția răspunderii penale din dreptul național, rezultate din aplicarea Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, care nu cuprind cauze de întrerupere a cursului termenului prescripției, cu consecința aplicării exclusiv a termenelor generale ale prescripției răspunderii penale, au caracterul de lege penală mai favorabilă în lumina lămuririlor aduse de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia nr. 67/2022 și, drept urmare, se circumscriu domeniului de aplicare a principiului legalității incriminării și pedepsei.

De vreme ce subsecvent deciziilor luate în contenciosul constituțional, legea penală în ansamblu mai favorabilă, astfel cum a fost identificată de instanța de apel (respectiv prin aplicarea C. pen. în vigoare între publicarea în Monitorul Oficial al României nr. 518 din 25 iunie 2018 a deciziei nr. 297/2018 a CCR și data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență din data de 30.05.2022), nu prevede cazuri de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, rezultă că termenul de prescripție generală s-a împlinit, în cauză, în privința inculpaților A., B., C., D., E., F. și G. fiind incidentă cauza de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., soluția dispusă prin decizia recurată fiind legală sub aspectul criticat.

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -Structura Teritorială Târgu Mureș împotriva deciziei penale nr. 366/A din 08 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimații-inculpați B., F., D., A., E., C. și G..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție- Structura Teritorială Târgu Mureș vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B., F., D., C. și G., în cuantum de câte 170 RON, vor rămâne în sarcina statului și se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Teritorială Târgu Mureș împotriva deciziei penale nr. 366/A din 08 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimații-inculpați B., F., D., A., E., C. și G..

Cheltuielile ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție- Structura Teritorială Târgu Mureș rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații-inculpați B., F., D., C. și G., în cuantum de câte 170 RON, rămân în sarcina statului și se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 decembrie 2023.