ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 970/2024

Ședința publică din data de 25 aprilie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achizițiile publice, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția necompetenței funcționale a secției a X-a de contencios administrativ și achiziții publice, invocată de reclamantă și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secțiilor civile ale Curții de Apel București, specializate în materia raporturilor dintre profesioniști.

În argumentarea soluției, instanța a reținut incidența prevederilor art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice, în forma în vigoare la 28 martie 2022, data înregistrării acțiunii arbitrale, potrivit cărora secțiile civile sunt competente funcțional și nu secția de contencios administrativ specializată în litigii de achiziții publice.

Prin încheierea nr. 1 din 16 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale în soluționarea acțiunii în anulare, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achizițiile publice.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență a fost suspendată din oficiu judecata cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivare, s-a reținut că prin acțiunea în anulare nu sunt puse în discuție aspecte privind executarea în concret a obligațiilor contractuale de către părți, în discuție fiind o problemă de interpretare a clauzei arbitrale și de aplicare/validitate a acesteia, raportat la conținutul diferit al clauzei, cuprins în ofertă, condițiile generale și condițiile speciale ale contractului, fiind avute în vedere totodată și Ordinul de Ministru nr. 146/2011, H.G. nr. 1405/2010 și jurisprudența creată în alte litigii purtate între părți, etc.

De asemenea, s-au reținut și cele statuate prin decizia nr. 11/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, potrivit cărora competența materială de soluționare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziții publice înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 101/2016 prin Legea nr. 208/2022, respectiv după data de 10.09.2022, aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Totodată, curtea de apel a stabilit că nu sunt incidente dispozițiile art. 53 alin. (1

1

)

și art. 55 din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data formulării acțiunii în anulare, întrucât sunt de strictă interpretare, astfel că acestea nu pot fi extinse și la alte cazuri nereglementate expres, respectiv nu pot fi extinse și asupra unor hotărâri arbitrale pronunțate în litigii arbitrale.

Fiind un litigiu de natură administrativă în raport de contractul ce face obiectul dosarului, Curtea a apreciat că litigiul este de competența secției de contencios administrativ și fiscal, motiv pentru care a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achizițiile publice.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Secțiile a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achizițiile publice și a V -a civilă, ale Curții de Apel București, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a V-a civilă a Curții de Apel București, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței materiale procesuale a secției Curții de Apel București pentru soluționarea cauzei.

Fiind dedusă judecății o acțiune în anularea unei hotărâri arbitrale, competența de soluționare a acesteia se determină potrivit regulilor prevăzute în Cartea a IV-a C. proc. civ. intitulată "Despre arbitraj".

Potrivit art. 610 C. proc. civ. "competența de a judeca acțiunea în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul".

Spre deosebire de reglementarea anterioară, care stabilea în art. 365 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865 competența de a judeca acțiunea în anulare, în primă instanță, în favoarea instanței judecătorești imediat superioare celei prevăzute la art. 342 din cod, cea care ar fi fost competentă să soluționeze litigiului în fond, în lipsa convenției arbitrale, noua prevedere nu mai reglementează explicit instanța căreia îi revine competența specializată, care este subsumată competenței materiale procesuale, de soluționare a acțiunii în anulare, respectiv secția din cadrul curții de apel căreia îi revine această competență.

Cu toate acestea, nu se poate ignora faptul că legislația din materia achizițiilor publice reglementează o astfel de competență specializată, în funcție de obiectul litigiului, prin norme de ordine publică.

Pe de altă parte, raportat la specificul acțiunii în anulare, care reprezintă o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în arbitraj, și la soluțiile pe care le poate pronunța instanța care judecă acțiunea în anulare, conform art. 613 C. proc. civ., stabilirea competenței specializate de soluționare a acesteia se face cu luarea în considerare a obiectului acțiunii arbitrale.

Aceasta pentru că, în cazurile reglementate de lege, curtea de apel este chemată să se pronunțe ea însăși asupra fondului litigiului, aplicând normele speciale din materia achizițiilor publice.

În cauză, prin acțiunea arbitrală, reclamanta a solicitat revizuirea parțială a Deciziei CAD din 28 martie 2019 în sensul prelungirii duratei de execuție cu 722 de zile prevăzute în acordul contractul nr. x pentru proiectarea și execuția autostrăzii Sebeș - Turda, lot x, încheiat conform raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. x/23.07.2014.

Față de obiectul acțiunii arbitrale, constând în executarea unui contract de achiziție publică, competența materială procesuală a secției se va determina potrivit regulilor prevăzute în Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Înalta Curte reține că acțiunea în anulare este o cale de atac specială deschisă împotriva hotărârilor arbitrale; acestora li se aplică legea sub care a început procesul, potrivit art. 27 C. proc. civ., după cum litigiului declanșat prin cererea de arbitrare i se aplică legea în vigoare la momentul începerii procesului arbitral, în concordanță cu art. 24 din același cod.

În cazul litigiilor arbitrale soluționate prin arbitraj instituționalizat, data începerii procedurii arbitrale se determină în conformitate cu normele de procedură arbitrală; ca regulă generală, aceasta este data înregistrării cererii la secretariatul instituției arbitrale, similar cu reglementarea art. 192 alin. (2) C. proc. civ. potrivit căreia "procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii".

Potrivit termenilor de referință ai arbitrajului, secretariatul curții de arbitraj a primit cererea de arbitrare la 28 martie 2022, iar locul arbitrajului a fost stabilit la București, România, în conformitate cu prevederile sub-clauzei 20.6 ale contractului încheiat de părți.

Așadar potrivit art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data înregistrării acțiunii arbitrale "litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul".

Contrar celor reținute de secția civilă a curții de apel, dispozițiile art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016 sunt aplicabile în cauză la determinarea competenței materiale procesuale a secției, întrucât nomele indicate stabilesc competența materială procesuală a secției prevăzute de lege pentru judecata în primă instanță, aplicabile si în judecarea acțiunii în anulare potrivit art. 610 alin. (1) C. proc. civ.

În raport cu aceste elemente, instanța supremă reține că secției civile a curții de apel îi revine competența materială procesuală de soluționare a acțiunii în anularea hotărârii arbitrale.

În consecință, Înalta Curte în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 aprilie 2024.