ÎCCJ, Decizia nr. 53/2024

Ședința publică din data de 18 martie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Abaterea disciplinară

Prin Hotărârea secției pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii nr. 125 din 1 martie 2019 s-a dispus sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării unui control la secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție privind modul de comunicare publică, cu raportare la prevederile legale.

Prin rezoluția nr. 2815 din 12 octombrie 2021, Inspecția Judiciară a solicitat exercitarea acțiunii disciplinare față de magistratul procuror A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și m) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată.

În concret, s-a arătat că domnul procuror a acordat un interviu la postul de televiziune B., împrejurare în care a prezentat date și a făcut o serie de aprecieri legate de ancheta în curs de desfășurare "in rem" cu privire la alegerile locale desfășurate în București sector 1, în toamna anului 2020.

Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii

La 19 octombrie 2021, cauza a fost înregistrată pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii.

Încheierile recurate

Prin încheierea din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori în materie disciplinară, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei privind acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și m) teza I din Legea nr. 303/2004, până la soluționarea, în mod definitiv, a cauzelor care formează obiectul dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și nr. 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivare, s-a reținut că, prin întâmpinarea depusă, domnul procuror A. a invocat nulitatea acțiunii disciplinare și a rezoluției prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, întrucât ar fi fost emise de către o persoană care nu avea calitatea cerută de lege, respectiv aceea de inspector-șef al Inspecției Judiciare, legal numit în funcție.

Ca urmare, s-a arătat că dezlegarea prezentei cauze, sub aspectul soluționării excepției nulității invocate, depinde de soluționarea dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și nr. 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal, ce au ca obiect legalitatea actelor administrative de organizare și funcționare emise de către inspectorul-șef în perioada 5 septembrie 2018 - 14 mai 2019; așadar s-a apreciat că între aceste aspecte există o legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a fi dată în prezenta cauză.

Prin încheierea din 14 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori în materie disciplinară a respins, ca neîntemeiată, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de pârâtul A., fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (în prezent pensionat).

În motivare, s-au avut în vedere prevederile art. 413 alin. (2) din C. proc. civ., precum și că, prin cererea sa, domnul procuror a susținut că nu mai subzistă motivul care a stat la baza suspendării cauzei, întrucât a fost soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 15 din 14 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Din verificările efectuate atât asupra actelor dosarului cât și asupra portalului instanțelor de judecată, secția a constatat că motivul care a stat la baza suspendării dosarului disciplinar subzistă, în sensul că dosarele nr. x/2021 și y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal nu au fost soluționate definitiv.

Recursul exercitat împotriva încheierilor instanței disciplinare

Împotriva celor două încheieri anterior menționate, domnul procuror a formulat recurs.

În motivarea căii de atac, a susținut că nu se mai impune menținerea măsurii suspendării cauzei sale disciplinare, în raport de soluția dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, prin care s-a stabilit că "Dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități".

Având în vedere această dezlegare de drept, domnul procuror a arătat că înțelege să renunțe la excepția invocată prin întâmpinarea depusă în dosarul disciplinar la pct. 1. Totodată, învederează că s-a pensionat la 7 iunie 2022, sens în care nu va mai putea executa vreo sancțiune disciplinară.

La cererea de recurs a atașat Decizia nr. 15/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Apărările formulate de părți

Intimata Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că doar unul din dosarele pentru care a fost suspendată judecata cauzei a fost soluționat definitiv; dintre celelalte două, unul este suspendat în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., iar cel de-al treilea are termen de judecată stabilit la 5 aprilie 2024.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că domnul procuror nu și-a întemeiat în drept recursul pe vreun text de lege din C. proc. civ. având în vedere să se susține că mai subzistă motivul pentru care judecata cauzei a fost suspendată, Înalta Curte urmează să analizeze criticile formulate din perspectiva pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât sunt formulate critici prin care se apreciază că nu mai subzistă motivul suspendării cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care este o normă de procedură civilă.

În esență, în cadrul recursului, se susține că nu se mai impune suspendarea judecății cauzei, față de Decizia nr. 15 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având în vedere și faptul că domnul procuror a fost pensionat la 7 iunie 2022.

Aceste susțineri sunt nefondate.

Conform dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., "instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți."

Înalta Curte reține că acest caz de suspendare facultativă lasă la aprecierea judecătorului suspendarea cauzei și implică analiza următoarei chestiuni: dezlegarea procesului să depindă în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

În speță, cerințele legale impuse de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. sunt îndeplinite, cum, de altfel, a motivat și secția în cuprinsul încheierii recurate.

În cauza dedusă judecății, la termenul de judecată din 26 ianuarie 2022, reprezentatul Inspecție Judiciare a formulat oral cerere de suspendare a judecății acțiunii disciplinare, în motivarea căreia s-a referit la excepția nulității acțiunii disciplinare invocată de domnul procuror prin întâmpinare.

Astfel, domnul procuror a susținut că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 are drept rezultat lipsirea de efecte juridice a Ordinelor inspectorului-șef nr. 131, 134 și 136 întrucât, în opinia sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat că nu este abilitată să aplice dreptul Uniunii cu privire la o speță determinată, aceasta căzând în sarcina instanțelor naționale. A invocat excepția nulității acțiunii disciplinare determinată de nulitatea celor trei regulamente care au fost emise în perioada vizată, respectiv perioada ulterioară emiterii Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2018.

Inspecția Judiciară a făcut referire la un număr de cinci dosare care s-ar afla pe rolul instanțelor de contencios, al căror obiect este în strânsă legătură cu cauza de față: dosarele nr. x/2021 și nr. y/2021 ale Curții de Apel Brașov, în care s-a solicitat anularea Ordinelor 134 și 131, care sunt suspendate până la soluționarea definitivă a dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2021 înregistrate inițial la Curtea de Apel Pitești, în care s-a solicitat anularea acelorași ordine.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru procurori în materie disciplinară a suspendat, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., judecata acțiunii disciplinare, până la soluționarea, în mod definitiv, a cauzelor care formează obiectul dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și nr. 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea măsurii, s-a reținut că dezlegarea prezentei cauze, sub aspectul soluționării excepției nulității invocate, depinde de soluționarea dosarelor nr. x/2021 și nr. y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și nr. 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect legalitatea actelor administrative de organizare și funcționare emise de către inspectorul-șef în perioada 5 septembrie 2018 - 14 mai 2019, sens în care s-a apreciat că între aceste aspecte există o legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a fi dată în prezenta cauză.

Ulterior, cererea de repunere pe rol formulată de domnul procuror a fost respinsă, prin încheierea din 14 iunie 2023, în considerentele căreia secția a constatat că motivul care a stat la baza suspendării prezentului dosar disciplinar subzistă în continuare, în sensul că dosarele nr. x/2021 și y/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal și 792/46/2021 al Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal nu au fost soluționate în mod definitiv.

Înalta Curte va respinge susținerea domnului procuror, în sensul că soluționarea cauzei nu ar fi ținută de hotărârile ce urmează a fi pronunțate în dosarele anterior enumerate întrucât această măsură, de suspendare facultativă, dispusă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. a fost motivată din perspectiva legăturii directe cu dosarele respective, putând avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în prezenta cauză.

Astfel, secția pentru procurori a justificat oportunitatea sistării temporare a judecății, arătând că excepția nulității acțiunii disciplinare, din perspectiva legalității actelor administrative de organizare și funcționare a inspectorului-șef în perioada 5 septembrie 2018 – 14 mai 2019 invocată de domnul procuror reprezintă o chestiune a cărei soluționare depinde de soluțiile ce urmează a fi pronunțate în dosarele anterior nominalizate, care au ca obiect anularea Ordinelor nr. 131, 136 134, toate emise de Inspectorul-șef în anul 2018.

În egală măsură, utilitatea măsurii suspendării în astfel de situații este evidentă și decurge din însăși rațiunea instituirii acesteia de către legiuitor, anume preîntâmpinarea pronunțării unor hotărâri greșite sau contradictorii.

Nici Decizia nr. 15 pronunțată la 14 martie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu are relevanță asupra motivului suspendării cauzei, pentru a fi justificată calea extraordinară de atac a recursului declarat împotriva încheierilor de ședință prin care a fost suspendată cauza, respectiv menținută măsura suspendării.

Prin această decizie, a fost admisă sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 24 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, s-a stabilit că "Dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități". Această hotărâre are consecințe eventual în dosarele pentru soluționarea cărora a fost suspendată cauza de față, nicidecum nu ar putea constituit un motiv al repunerii acesteia pe rol.

Din verificările ECRIS depuse la dosar rezultă că dintre cauzele pentru care s-a dispus măsura suspendării judecății cauzei, doar dosarul nr. x/2021, ce avea ca obiect anularea ordinului pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare nr. 134/2018 a fost soluționat definitiv prin Decizia nr. 5456 din 21 noiembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul nr. x/2021, ce avea ca obiect anularea ordinului nr. 131/2021 și a actelor subsecvente a fost suspendat prin încheierea din 4 mai 2022 a Curții de Apel Alba Iulia până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021

Acest din urmă dosar, cu nr. x/2021, ce avea ca obiect anularea ordinului pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție nr. 136/2018 a fost soluționat în primă instanță de Curtea de Apel Brașov, aflându-se în prezent în calea de atac a recursului la Înalta Curte, cu termen la 5 aprilie 2024.

Ca urmare, doar unul dintre cele trei dosare pentru care s-a dispus suspendarea cauzei a fost soluționat definitiv, sens în care Înalta Curte reține că este corectă atât măsura suspendării cât și cea a menținerii acesteia de către secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Cât privește precizarea domnului procuror făcută prin motivele de recurs, prin care a arătat că înțelege să renunțe la excepția invocată la pct. I, respectiv excepția nulității acțiunii disciplinare și a rezoluției, a cercetării disciplinare și a rezoluției de începere a cercetării disciplinare decurgând din nulitatea ordinelor nr. 131, 134 și 136, toate emise în 2018 de inspectorul-șef, Înalta Curte reține următoarele:

Completul de 5 judecători este învestit cu soluționarea recursului declarat de domnul procuror împotriva încheierilor de ședință prin care a fost suspendată judecata cauzei, respectiv menținută această măsură. Calea de atac extraordinară urmărește să supună controlului legalitatea măsurii suspendării cauzei, respectiv a menținerii acesteia, iar prezenta instanță se va pronunța în limitele învestirii. Excepția nulității acțiunii disciplinare a fost invocată de domnul procuror în cadrul dosarului aflat pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii, cu nr. x/2021; renunțarea la excepția amintită a fost formulată prin motivele de recurs din prezentul dosar, aflat pe rolul Completului de 5 judecători.

Așadar, doar în măsura în care cererea de renunțare va fi reiterată și în dosarul nr. x/2021, revine Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru procurori în materie disciplinară competența de a se pronunța asupra acesteia, prezenta instanța fiind învestită cu calea extraordinară de atac declarată împotriva celor două încheieri de ședință, cum s-a detaliat anterior, iar motivul pentru care s-a dispus suspendarea cauzei nu ar putea fi modificat în recurs, prin invocarea unor aspecte noi, ce nu au fost avute în vedere la acel moment și nici la momentul soluționării cererii de repunere pe rol.

Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul criticilor invocate de recurent, astfel că, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 26 ianuarie 2022 și din 14 iunie 2023 pronunțate de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2024.