ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.01.2022

ÎCCJ, Decizia nr. 24/2022

HOTĂRÂRE
31.01.2022
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 24/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 septembrie 2021 pronunțată de secția pentru procurori în materie disciplinară, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. a fost suspendată judecata cauzei privind acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., procuror militar șef secție judiciară din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, până la soluționarea în mod definitiv a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele încheierii, s-a arătat că sunt incidente prevederile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța disciplinară poate dispune suspendarea judecății acțiunii disciplinare în situația în care dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

S-a reținut că, în cauză, prin notele depuse la 16 iunie 2021, pârâtul procuror A. a invocat excepția nulității acțiunii disciplinare și a rezoluției nr. 383/B/15.02.2021, a cercetării disciplinare și a rezoluției de începere a cercetării disciplinare, nulități care decurgeau din:

- avizarea rezoluției menționate anterior de către inspector B. al cărei mandat de inspector judiciar a început la data de 8 aprilie 2019, numirea acesteia având loc în perioada în care domnul C. îndeplinea funcția de inspector-șef interimar al Inspecției Judiciare, sub imperiul dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

- Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018.

În susținerea excepției, pârâtul a invocat, în esență, efectul retroactiv al Hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, care are drept rezultat direct lipsirea de efecte juridice a actului normativ prin care s-a dispus numirea interimară a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, respectiv a O.U.G. nr. 77/2018 și, implicit, a actelor administrative emise de acesta în perioada 1 septembrie 2018 -15 mai 2019.

Din actele depuse la dosar, a rezultat că pe rolul instanțelor judecătorești există mai multe cauze care au ca obiect anularea actelor administrative menționate și a actelor subsecvente, iar soluționarea acestora poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în prezenta cauză, printre care:

- dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție;

- dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 134 din data de 11 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare;

- dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 131 din data de 4 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari;

- dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție;

- dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 131 din data de 4 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 134 din data de 11 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Secția a constatat că dezlegarea cauzei, sub aspectul soluționării excepției nulității invocate, depinde de soluționarea dosarului nr. x/2021 ale Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție, în raport cu care pârâtul a formulat cerere de suspendare a judecății cauzei, între acestea existând o legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a fi dată în dosarul nr. x/2021.

Împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, Inspecția Judiciară a declarat recurs, întemeiat în drept pe art. 414 alin. (2) și art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În cuprinsul criticilor, a arătat că, din verificările efectuate pe website-ul "www.x.ro", în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, Inspecția Judiciară a solicitat strămutarea cauzei și respectiv suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de strămutare, cerere ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Arată că, și în situația în care s-ar aprecia ca fiind incidente dispozițiile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., simpla trimitere la conținutul textului de lege, la obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și la invocarea unei excepții, în lipsa motivării utilității și oportunității măsurii suspendării, face ca suspendarea să nu-și atingă finalitatea, apărând ca un motiv de tergiversare a derulării procedurii administrativ jurisdicționale din prezentul dosar.

Față de aceste considerente, Inspecția a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2021, emisă în dosarul nr. x/2020 și trimiterea cauzei la aceeași secție pentru continuarea judecății.

A solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

Intimatul a depus note scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii nr. 15 septembrie 2021 pronunțată de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2021.

Arată că, în speță, sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 413 alin. (1), pct. 1 din C. proc. civ., în sensul că, pe de o parte, dezlegarea cauzei este în strânsă legătură cu soluționarea dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal iar, pe de altă parte, suspendarea facultativă constituie un instrument util pentru a preîntâmpina pronunțarea unor hotărâri contradictorii ori susceptibile de reformare sau retractare.

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că Inspecția Judiciară și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte urmează să analizeze criticile formulate din perspectiva pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât se susține greșita aplicare a art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care este o normă de procedură civilă și nu una de drept material.

De asemenea, criticile pot fi analizate și din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În esență, în cadrul recursului se susține că nu ar fi fost necesară suspendarea facultativă a cauzei și pentru că lipsește motivarea utilității și oportunității măsurii suspendării, aceasta apare ca un motiv de tergiversare a derulării procedurii administrativ jurisdicționale din prezentul dosar.

Aceste susțineri sunt nefondate.

Conform dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., "instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți."

Înalta Curte reține că acest caz de suspendare facultativă lasă la aprecierea judecătorului suspendarea cauzei și implică analiza următoarei chestiuni: dezlegarea procesului să depindă în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

În speță, cerințele legale impuse de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. sunt îndeplinite, cum, de altfel, a motivat și secția în cuprinsul încheierii recurate.

În cauza dedusă judecății, prin notele depuse la data de 16 iunie 2021, pârâtul procuror A. a invocat excepția nulității acțiunii disciplinare și a rezoluției nr. 383/B/15.02.2021, a cercetării disciplinare și a rezoluției de începere a cercetării disciplinare decurgând din nulitatea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018.

Din actele depuse la dosar a rezultat că pe rolul instanțelor există mai multe cauze care au ca obiect anularea actului administrativ menționat și a actelor subsecvente, iar secția a reținut că soluționarea acestora poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în prezenta cauză, cu referire, în principal, la dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-șef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție;

Or, se constată că respectiva cerere de suspendare a fost formulată prin raportare la existența unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești, de a cărei dezlegare depinde soluția în litigiul pendinte. Prin urmare, nu se poate reține că nu ar fi îndeplinite condițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., câtă vreme, din perspectiva incidenței cazului de suspendare invocat, se consideră necesar ca dreptul subiectiv la care se referă această judecată să fie cercetat de o instanță judecătorească sau de un organ cu activitate jurisdicțională.

Înalta Curte va respinge susținerea recurentei Inspecția Judiciară, în sensul că nu s-ar fi impus suspendarea facultativă în cauză, câtă vreme acest caz este lăsat la aprecierea judecătorului.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere și că, prin Decizia nr. 126 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, paragraful 24, instanța de contencios constituțional a reținut că "pentru persoanele care au avut calitatea de parte în litigiul în care instanța a dispus anularea în tot sau în parte a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, în măsura în care acestea solicită și recunoașterea dreptului pretins, împreună cu reparații, efectele anulării actului se produc în virtutea principiului efectului relativ al hotărârilor judecătorești, producându-se și pentru trecut, în sensul că, pentru părțile din litigiu, anularea actului administrativ unilateral cu caracter normativ produce efecte juridice și pentru trecut. Așadar, anularea unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, în considerarea dispozițiilor art. 23, produce efecte erga omnes și numai pentru viitor pentru terțele persoane care nu au avut calitatea de parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea de anulare, după publicarea acestei hotărâri".

Având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională, se constată că este legală măsura suspendării cauzei, dispusă de secție, cu atât mai mult cu cât în încheierea recurată s-a motivat că există legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în prezenta cauză, ce are ca obiect acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., procuror militar șef secție judiciară din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Cât privește caracterul insuficient al motivării, critică încadrată în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constată că nu se verifică. Încheierea recurată răspunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în raport de natura actului procesual în discuție, motivele de fapt și de drept expuse justificând, pe deplin, măsura luată prin dispozitiv.

Astfel, secția pentru procurori a justificat oportunitatea sistării temporare a judecății, arătând că nulitatea actelor întocmite în cursul cercetării disciplinare reprezintă o chestiune prejudicială, de a cărei soluționare ar putea depinde și soluția pe care o va pronunța. În egală măsură, utilitatea măsurii suspendării în astfel de situații este evidentă și decurge din însăși rațiunea instituirii acesteia de către legiuitor, anume preîntâmpinarea pronunțării unor hotărâri greșite sau contradictorii.

Așadar, este corectă aplicarea de către secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul criticilor invocate de recurentă, astfel că, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2022.

Sursă