ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 495/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 495/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 04 octombrie 2022, pe rolul Judecătoriei Roman, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Neamț, a solicitat anularea răspunsului emis de IPJ Neamț - Serviciul Rutier la data de 03.10.2022, cu numărul x/03.10.2022 și a actului/dispoziției care a stat la baza acestui răspuns, prin care s-a respins solicitarea reclamantului de reducere a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice la o perioadă de 30 de zile, după susținerea și promovarea testării cunoștințelor rutiere.
1.2. Prin sentința civilă nr. 1331 din 06 iunie 2023, Judecătoria Roman a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Roman și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 14 iunie 2023.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 982 din 6 noiembrie 2023, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – secția de contencios administrativ și fiscal.
În motivarea soluției astfel dispuse, Tribunalul Neamț a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum și împrejurarea că reclamantul are domiciliul pe raza teritorială a Tribunalului Gorj.
2.2. Prin sentința civilă nr. 923 din 11 decembrie 2023, Tribunalul Gorj - – secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflict negativ de competență materială, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune soluția de declinare a competenței, Tribunalul Gorj a reținut că Tribunalul Neamț a soluționat excepția necompetenței teritoriale la al doilea termen de judecată, contrar dispozițiilor art. 131 C. proc. civ. și Deciziei nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.
A mai reținut că, la primul termen de judecată, instanța a efectuat acte de procedură, acordând termen pentru introducerea a două obiecte secundare și pentru citarea reclamantului cu mențiunea achitării taxei de timbru aferente acestora și prorogând verificarea competenței. Cum prevederile art. 131 alin. (2) C. proc. civ. permit acordarea unui termen doar dacă sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenței, a considerat că Tribunalul Neamț a depășit primul termen de judecată la care trebuia să verifice, din oficiu, competența, astfel că a rămas competent să soluționeze cauza.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Gorj – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 131 din C. proc. civ.: "(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop."
Înalta Curte are în vedere și considerentele Deciziei nr. 31/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.."
Aceste prevederi legale și decizia interpretativă a Înaltei Curți au fost avute în vedere de Tribunalul Gorj în sprijinul soluției de declinare a competenței în favoarea Tribunalului Neamț, însă Înalta Curte constată că, din verificarea actelor dosarului, nu rezultă că verificarea competenței de soluționare a cauzei ar fi fost făcută de Tribunalul Neamț cu încălcarea art. 131 din C. proc. civ. și a Deciziei Înaltei Curți nr. 31/2019.
Astfel, la primul termen de judecată, din 18 septembrie 2023, Tribunalul Neamț a constatat că reclamantul a solicitat, prin acțiunea introductivă, și obligarea pârâtului la plata de daune morale și materiale, sens în care a dispus rectificarea citativului prin introducerea a două obiecte secundare și a stabilit în sarcina reclamantului obligațiile de a preciza cuantumul daunelor materiale solicitate și de a achita taxa de timbru aferentă petitului vizând plata daunelor morale. Prin urmare, a dispus citarea reclamantului în sensul arătat și a prorogat verificarea competenței la următorul termen de judecată.
La termenul de judecată din 6 noiembrie 2023, Tribunalul Neamț a constatat că reclamantul a depus la dosar relațiile solicitate la termenul de judecată anterior (precizări și taxa de timbru) și a pus în discuția părții prezente excepția necompetenței teritoriale, rămânând în pronunțare asupra acestei excepții.
În raport de măsurile dispuse de Tribunalul Neamț prin încheierea din 18 septembrie 2023, Înalta Curte constată că la acest termen instanța a socotit că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 131 alin. (1) C. proc. civ. pentru a proceda la verificarea competenței de soluționare a cauzei și la soluționarea excepției necompetenței teritoriale, câtă vreme obiectul cauzei nu era stabilit corespunzător. În lipsa determinării corecte a cadrului procesual obiectiv, Înalta Curte apreciază că, în aceste circumstanțe, acordarea unui termen de judecată se subsumează art. 131 alin. (2) C. proc. civ., iar invocarea și admiterea necompetenței teritoriale a Tribunalului Neamț la termenul următor, din 6 noiembrie 2023, s-a făcut cu respectarea art. 131 C. proc. civ.
Este reală împrejurarea că, deși Tribunalul Neamț a prorogat în mod expres verificarea competenței pentru următorul termen de judecată, nu a indicat că această prorogare se va face în condițiile art. 131 alin. (2) C. proc. civ. cu toate acestea, dat fiind motivele care au condus la amânarea cauzei, Înalta Curte apreciază că este incident textul de lege amintit, acordarea unui nou termen de judecată subsumându-se sintagmei de lămuriri necesare determinării instanței competente.
Înalta Curte mai reține că reclamantul are domiciliul stabilit în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, în circumscripția teritorială a Tribunalului Gorj, iar prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său.
Pentru aceste considerente, în raport de locul situării domiciliului reclamantului și constatând că invocarea necompetenței teritoriale a Tribunalului Neamț și soluția de declinare a competenței sunt dispuse cu respectarea termenului legal, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj – secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Neamț, în favoarea Tribunalului Gorj – secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.