ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4552/2023

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/10.05.2021 și constatarea faptului că nu există elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al incompatibilităților pentru perioada 04.12.2018- 01.12.2019, respectiv să se constate că nu a încălcat dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 355/2021 din 3 noiembrie 2021, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că, în cauză, este incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a dispozițiilor de drept material aplicabile în speță. Recurentul precizează că s-a înscris la concurs pentru medic școlar fiind convins că nu este incompatibil și în considerarea faptului că a desfășurat activitate de învățământ, nefiind în conflict de interese cu activitatea de medic de familie/unitate desfășurată în cadrul C.M.J. Gorj al M.A.I. De asemenea, consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile referitoare la incompatibilitățile funcționarilor publici din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, deoarece, față de dispozițiile prevăzute de Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului, lege aplicabilă la data numirii în funcția pe care o deținea. Astfel, arată că a fost numit în funcția de comisar șef de poliție - medic în cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" - Centrul Județean Gorj începând cu data de 15.05.2015, iar la numirea mea în această funcție, art. 45 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului avea următorul conținut: (1) Polițistului îi este interzis: a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora; b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public; c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României; d) să exprime în public opinii contrare intereselor României; e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic; f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege; g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar; h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte. Recurentul mai arată că atunci când s-a înscris la postul de medic școlar a cerut un punct de vedere de la Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu", iar opinia acestui centru nu a fost una din care să rezulte, în mod explicit, că nu ar avea voie să presteze activitate didactică, prin prisma pregătirii sale, în afara programului de lucru de la C.M.J. Gorj al M.A.I. De asemenea, recurentul susține că a învederat instanței de fond că la data de 27.11.2019, imediat ce a fost informat despre o posibilă situație de incompatibilitate, a formulat cererea înregistrată sub nr. x/27.11.2019 prin care a solicitat încetarea contractului de muncă, fiind emisă dispoziția nr. x/28.11.2019. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că recurentul-reclamant, în calitate de funcționar public cu statut special - comisar șef de poliție - medic in cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" - Centrul Județean Gorj, avea obligația respectării regimului juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților, instituit de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și in mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. În perioada supusă analizei, respectiv 4.12.2018 – 1.12.2019, recurentul-reclamant a deținut, pe lângă funcția menționată, și pe cea de medic primar cu 1/2 normă la Cabinetul școlar din cadrul Primăriei comunei Mătăsari, respectiv medic primar - medicină de familie la Compartimentul Asistență Medicală Școlară din cadrul Primăriei orașului Rovinari, conform înscrisurilor depuse la dosar. Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, Înalta Curte constată că recurentul s-a aflat în stare de incompatibilitate, încălcând dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2010, deoarece a deținut simultan o funcție publică cu statut special și o altă funcție în cadrul unei instituții publice. Contrar susținerilor recurentului, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 161/2003 și nu exclusiv cele ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, având în vedere calitatea recurentului de funcționar public cu statut special. Deși recurentul invocă art. 45 din Legea nr. 360/2002 în forma de la data de 15.05.2015 (data numirii sale în funcția publică cu statut special), evită literei i) din acest text de lege. Astfel, înainte de modificarea adusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, lit. i) avea următorul conținut: "(1) Polițistului îi este interzis: (...) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică." Ulterior modificării, acesta are următoarea formă: "(1) Polițistului îi este interzis: (...) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, este de necontestat faptul că atât în forma anterioară modificării, cât și în cea în vigoare în prezent, art. 45 lit. i) din Legea nr. 360/2002 îi interzic recurentului să dețină o altă funcție retribuită decât cea cu statut special, astfel că susținerile acestuia nu sunt întemeiate și nu pot fi primite. Dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în vigoare la data pentru care a fost efectuată evaluarea (04.12.2018-01.12.2019), prevăd în mod clar în art. 45 alin. (1) lit. i), faptul că polițistului îi este interzis să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003. Înalta Curte apreciază că nu prezintă nicio relevanță aspectul potrivit căruia recurentul a solicitat un punct de vedere Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae KretzuIescu" – Centrul Județean Gorj la momentul înscrierii pentru concursul pentru postul de medic școlar și că acesta a fost favorabil ocupării celor două funcții în mod concomitent, deoarece acest Centru Medical nu reprezintă instituția competentă potrivit Legii nr. 176/2010, care poate opina cu privire la existența unei stări de incompatibilitate. De altfel, instanța de fond a reținut că Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" a comunicat prin răspunsul din 29.10.2021, faptul că în evidențele sale nu a fost găsită nicio solicitare a recurentului, depusă anterior datei de 04.12.2018, referitoare la posibilitatea de a presta activitate în cadrul unui cabinet medical școlar. Nici împrejurarea că recurentul a formulat o cerere de încetare a contractului de muncă, ulterior datei informării despre posibila stare de incompatibilitate în care se află, nu poate fi de natură să conducă la concluzia inexistenței stării de incompatibilitate pe perioada anterioară datei formulării cererii. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.