ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4551/2023

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/22 februarie 2022, întocmit de Agenția Națională de Integritate și comunicat la data de 23 februarie 2022.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1349 din 29 iunie 2022, a respins acțiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că, în considerente, instanța de fond a reținut că nu se impune dovedirea în concret a unor interese patrimoniale, rațiunea instituirii conflictului de interese fiind aceea dea înlătura orice suspiciune, orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competențelor legale de către funcționarii publici, fără a fi necesar să se dovedească, pentru stabilirea conflictului de interese, existența unor avantaje patrimoniale, fiind invocată și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în această chestiune. Concluzia instanței de fond, care a condus la respingerea contestației, se referă la calificarea intenției legiuitorului de a asigura garanții de obiectivitate, fiind suficient ca beneficiul să aibă caracter potențial, nu și efectiv. În opinia recurentului, soluția instanței de fond este nelegală, raportat limitativ la motivele de recurs reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În interpretarea normei de drept material, respectiv art. 70 din cuprinsul Legii nr. 161/2003, prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative. Analizând situația de fapt reținută în cuprinsul raportului de evaluare, prin raportare la dispozițiile legale invocate, actul administrativ contestat este nelegal și netemeinic și se impune anularea. Textul de lege nu stabilește în concret starea de conflict de interese, astfel cum este reținută situația de fapt în cuprinsul raportului de evaluare, fiind interpretarea pârâtei raportat la norma de drept specială. Analizând definiția conflictului de interese și prin prisma Ghidului privind incompatibilitățile și conflictele de interese, publicat la data de 15 ianuarie 2016, dar și Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, se desprinde concluzia îndeplinirii cumulative a unor condiții, pentru a exista un conflict de interese, respectiv calitatea de oficial public, participarea la o decizie în virtutea acestei calități și interesul personal vizat de decizia luată sau la care a participat. Recurentul susține că primele două criterii, respectiv calitatea de oficial public, consilier local și decizia la care a participat, adoptarea hotărârii privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, sunt lipsite de echivoc, însă interesul personal nu există, justificat doar prin prisma calității de titular al dreptului de proprietate cu privire la anumite imobile, fără a avea relevanță întinderea acestui drept de proprietate, relativ la suprafața deținută. Existența unui interes personal este reprezentat de un beneficiu personal sau al unei persoane apropiate, beneficiu obținut ca urmare a deciziei adoptate. De observat că în cauză, hotărârea de consiliu local reglementează impozitele și taxele locale la nivelul Comunei Cuza Vodă și nu are un caracter personal. Astfel cum am precizat și anterior, hotărârea de consiliu local în cauză are caracter general, deci nu vizează situația personală sau a unei persoane apropiate, de natură să creeze un statut privilegiat în privința fiscalității față de ceilalți contribuabili, pentru a se putea reține una din ipotezele conflictului de interese, respectiv unul potențial, aparent sau real. Dând eficiență interpretării conflictului de interese, astfel cum a fost reținut de pârâtă, orice ales local s-ar afla într-o astfel de situație în cazul hotărârilor privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, în condițiile în care una dintre cerințe este domiciliul pe raza unității administrativ teritoriale, ce impune de principiu un drept de proprietate asupra unui imobil supus taxării. Recurentul apreciază că nu are relevanță întinderea dreptului de proprietate, în condițiile în care Hotărârea Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă nr. 49/10 decembrie 2020 nu creează o situație discriminatorie din punct de vedere al fiscalității, față de ceilalți contribuabili, prin stabilirea unor beneficii, sub forma scutirilor sau reducerii cuantumului impozitelor, neavând un caracter personal și mai mult, fiind în concordanță cu dispozițiile Codul fiscal în privința legalității. Prin prisma transparenței decizionale, recurentul consideră că referatul de evaluare contestat este nelegal și netemeinic, având în vedere că a completat și înregistrat în termen legal atât declarația de avere, dar și declarația de interese, obligație executată anual. Referitor la practica judiciară reținută în considerentele hotărârii instanței de fond, recurentul apreciază ca nu se referă la o situație similară cu cea în care mă aflu, ci vizează un veritabil interes personal urmărit de părțile din acele cauze, spre deosebire de hotărârea de consiliu local în cauză, adoptată în concordanță cu dispozițiile Codul fiscal și fără a crea avantaje personale. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 20.05.2020, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Agenția Națională de Integritate a fost sesizată de către o persoană fizică în lucrarea nr. x/20.05.2020 cu privire la faptul că recurentul-reclamant, consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Cuza Vodă, Județul Călărași, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, întrucât a participat la votarea unei hotărâri de consiliu prin care au fost aprobate impozitele ce urmau a fi aplicate pentru terenurile extravilane, în condițiile în care și el deține o suprafață mare de teren. Activitatea de evaluare a conflictelor de interese s-a efectuat pentru perioada 24.06.2016 (data validării mandatului 2016-2020 de consilier local) -16.12.2021 (data răspunsului locului de muncă). La data de 15.06.2020, prin adresa nr. x/15.06.2020, recurentul-reclamant a fost informat în legătură cu declanșarea evaluării respectării regimului juridic al conflictelor de interese pe perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice și, totodată, a fost înștiințat că, în cazul în care din activitatea de evaluare desfășurată vor fi identificate elemente în sensul existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, va fi informat și invitat pentru a prezenta un punct de vedere, confirmarea de primire fiind semnată de către destinatar la data de 18.06.2020. Prin adresa nr. x/07.01.2022, recurentul-reclamant a fost informat despre identificarea unor elemente privind nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese și a fost invitat să prezinte date și informații, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris, și, totodată, a fost informat că are dreptul să fie asistat sau reprezentat de avocat, confirmare de primire semnată la data de 11.01.2022. Ulterior, la data de 25.01.2022, recurentul-reclamant a depus un punct de vedere înregistrat la Agenție sub nr. x/25.01.2022. Potrivit răspunsului Primăriei Comunei Cuza Vodă, A. și B. (soția sa), dețin o suprafață totală de 152,8026 ha de teren extravilan pe raza Comunei Cuza Vodă, Județul Călărași. În calitate de proprietar de teren extravilan pe raza Comunei Cuza Vodă (o suprafață totală de teren de 152,8026 ha), A. a omis să anunțe, la începutul dezbaterilor din ședințele Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă care vizau stabilirea impozitelor și taxelor locale, interesul personal pe care îl avea în problema respectivă (faptul că beneficia de valoarea nemajorată a impozitului pe teren). Recurentul-reclamant a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local al Comunei Cuza Vodă nr. 49/10.12.2020 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2021, pentru Comuna Cuza Vodă, Județul Călărași. Consilierii locali au votat ca impozitele și taxele locale pentru anul 2021 să rămână la nivelul anului anterior (58 RON/ha). Recurentul-reclamant a votat "pentru" cuantumul de 58 RON/ha pentru anul 2021, conform Procesului-verbal nr. x/10.12.2020 încheiat cu ocazia ședinței ordinare a Consiliului Local Cuza Vodă din data de 10.12.2020." De asemenea, în procesul-verbal este menționat că domnul A. este președinte de ședință, iar la pct. ii. Capitolul II -Impozitul și taxa pe teren, impozitul/taxa pe terenurile amplasate în extravilan, acesta "propune ca valorile să fie menținute ca și în anul anterior". Urmare a celor constatate a fost întocmit raportul de evaluare nr. x/22.02.2022 în cuprinsul căruia s-a reținut că au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese în sarcina recurentului-reclamant întrucât, în calitate de ales local, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârea Consiliului Local nr. 49/10.12.2020 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2021, pentru Comuna Cuza Vodă, încălcând astfel dispozițiile art. 70 si art. 71 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției, coroborate cu prevederile art. 228 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgentă nr. 57/2019 privind Codul administrativ și a votat pentru menținerea impozitelor și taxelor locale la nivelul anului anterior. Instanța de fond a respins acțiunea prin care s-a solicitat anularea raportului de evaluare. Înalta Curte împărtășește soluția pronunțată de instanța de fond. În mod corect instanța de fond a reținut faptul că din perspectiva legiuitorului, simpla posibilitate ca actul să fie încheiat fără existența unor garanții de obiectivitate generează conflictul de interese, fiind suficient ca beneficiul să aibă caracter potențial, nu și efectiv, astfel cum în mod greșit susține recurentul. Rațiunea instituirii conflictului de interese este aceea de a înlătura orice suspiciune orice dubiu rezonabil cu privire la modalitatea de aducere la îndeplinire a atribuțiilor și competentelor legale de către, persoanele care ocupă funcții sau demnități publice. Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, Înalta Curte apreciază că în cazul interesului personal, nu se pune în discuție existența unui folos/beneficiu, ci sancțiunea intervine chiar pentru simplul fapt al posibilității anticipării deciziei autorității. Contrar celor susținute de către recurent, legiuitorul a stabilit că există conflict de interese nu numai dacă este dovedită exercitarea unei astfel de influențe, ci prin simplul fapt că în calitatea de consilier local, acesta ar fi apt să influențeze activitatea instituției în favoarea unui interes patrimonial. Cu alte cuvinte, din perspectiva legiuitorului, existența interesului patrimonial în legătură cu situația alesului local este o cauză de imparțialitate și lipsă de obiectivitate care generează și conflictul de interese, fiind suficient ca acest interes patrimonial să poată fi stabilit prin relație exclusivă cu problema supusă dezbaterilor consiliului local, iar nu prin raportare la alte elemente, cum greșit susține recurentul, cum ar fi rezultatul efectiv al votului în legătură cu problema supusă dezbaterii organului colegial. De asemenea, Înalta Curte apreciază că instanța de fond temeinic și legal a reținut că în ceea ce privește conflictul de interese pentru aleșii locali, textul legal este unul clar și expres în sensul că alesul local nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor dacă are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.