ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 215 din 19.07.2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunțată în dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. b) și l) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat aceleași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 343 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul B. pentru instigare la infracțiunea braconaj, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) lit. b) și l) alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legi, în ultima variantă încriminată respectiv orice operațiuni privind vânatul prev. de art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat același inculpat pentru instigare la infracțiunea de uz de armă fără drept, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 343 alin. (1) C. pen.

S-a constatat că persoana vătămată A.J.V.P.S. Covasna nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) C. proc. pen.., s-au restituit inculpatului A. arma de vânătoare cu glonț marca x, seria x, cal. 22-250 Rem prevăzută cu lunetă inscripționată x, 3,5-10x50mm, seria xw, 5 tuburi de cartuș cu inscripția x depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna, potrivit dovezii seria x nr. x din 08.03.2019.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) C. proc. pen.., s-au restituit inculpatului B. următoarele bunuri: ladă din material plastic de culoare neagră; binoclu de culoare verde cu negru cu inscripția x; briceag cu mâner din corn de cerb și lama de 10 cm, depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna, potrivit Dovezii seria x nr. x/11.12.2018.

Prin încheierea din 29 iulie 2022 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 278 alin. (1) C. proc. pen.. s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței penale nr. 215 din data de 19.07.2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunțată în dosarul nr. x/2021, în sensul că paragraful al doilea din dispozitiv va avea următorul cuprins: "În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., achită pe aceleași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept prevăzută de art. 343 alin. (1) C. pen.."

Pentru a pronunța sentința penală nr. 215 din 19.07.2022, în dosarul nr. x/2021, analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, inclusiv prin raportare la apărările formulate, Judecătoria Sfântu Gheorghe a reținut că, în data de 03.12.2018, a fost eliberată de către A.J.V.P.S. Covasna, autorizația de vânătoare individuală seria x nr. x, prin care inculpatul A., posesor al permisului de vânătoare cu seria x nr. x, era autorizat să vâneze, în perioada 03-31.12.2018, pe fondul de vânătoare nr. 14 Coșeni, prin metoda de vânătoare "C.", în prezența organizatorului de vânătoare, inculpatul B., angajat în calitate de paznic de vânătoare în cadrul Asociației Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv Covasna, un exemplar din specia căprior (capreolus capreolus) – femelă.

În baza autorizației de vânătoare mai sus menționate, în data de 04.12.2018, a fost organizată partida de vânătoare, sens în care, în jurul orelor 15:15, cei doi inculpați s-au deplasat cu autoturismul marca x, având numărul de înmatriculare x, proprietatea S.C. D. S.R.L. (CUI x), pe fondul cinegetic nr. 14 Coșeni, inculpatul A. având asupra sa arma de vânătoare cu glonț, marca x, ce prezintă seria x și calibrul 22-250 Rem, prevăzută cu o lunetă de culoare neagră, inscripționată "x", având seria de identificare x, iar inculpatul B. un binoclu de culoare verde cu negru ce prezintă inscripția "x" și un briceag cu mâner din corn de cerb și lama de 10 cm.

În cadrul acestei acțiuni de vânătoare, inculpatul A. a tras un număr total de trei focuri de armă asupra a trei exemplare de căprior diferite din tot atâtea cârduri, exemplare care, înaintea executării focurilor de armă, au fost urmărite și analizate cu binoclul de către numitul B..

În jurul orelor 17:00, având permisiunea inculpatului B., inculpatul A. a executat foc și a împușcat un căprior mascul în vârstă de circa 8 luni. Ulterior uciderii animalului, inculpatul B. a procedat la eviscerarea acestuia cu un briceag, la tăierea capului și a membrelor, tăierea organului genital pe care le-au introdus într-o pungă, în autovehiculul marca x.

După câteva momente, la fața locului a sosit martorul E. paznic de vânătoare pe fondul cinegetic în cauză, la solicitarea căruia, B. a predat punga mai devreme pusă în autovehicul. Consecutiv, martorul E. a sesizat organele de poliție, apreciind că inculpații au săvârșit acte de braconaj.

În drept, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 42 alin. (1) Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, constituie infracțiunea de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: b) vânătoarea fără respectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare; (...) l) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 și prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2.

În ceea ce privește acțiunea prevăzută la lit. b), s)-a reținut în rechizitoriu că inculpații nu au respectat condițiile înscrise în autorizația de vânătoare, respectiv metoda de vânătoare menționată în autorizație, la C., folosind metoda la dibuit, care a constat în apropierea și urmărirea cârdurilor de cervide (căprior) cu mașina și că au împușcat (respectiv inculpatul B. a instigat la această faptă) un alt exemplar decât cel menționat în aceeași autorizație, respectiv un exemplar din categoria căprior-tineret în loc de căprior-femelă de selecție, potrivit autorizației de vânătoare. S-a apreciat astfel că aceste acțiuni reprezintă elementul material al infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 407/2006.

Instanța de fond a reținut că, pe de o parte, în autorizația de vânătoare individuală seria x nr. x eliberată de AJVPS Covasna pentru inculpatul A., metoda de vânătoare "C." este menționată la rubrica "în locul". În respectivul act nu se regăsește nicio rubrică care să cuprinsă metoda de vânătoare.

Formularul autorizației de vânătoare este editat în conformitate cu Anexa 1 a Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, aprobat prin Ordinul M.A.D.R. nr. 353/2008 din 4 iunie 2008 (în vigoare la momentul comiterii faptei) și nu prevede obligativitatea menționării metodei de vânătoare.

Pe de altă parte, potrivit Anexei 4 - Metodele de vânătoare care se pot practica în funcție de tipul autorizației de vânătoare și de speciile de faună cinegetică a aceluiași ordin, pentru specia de faună cinegetică "Căprior" este permisă atât metoda de vânătoare "la C.", cât și metoda de vânătoare "la dibuit".

Pentru aceste considerente, nu s-a reținut în sarcina inculpatului A. că nu a respectat condițiile înscrise în autorizația de vânătoare, respectiv metoda de vânătoare menționată în autorizație, cum nu s-a reținut nici în sarcina inculpatului B. că a instigat la comiterea acestei fapte.

În continuare, instanța de fond a constatat că s-a reținut în sarcina inculpaților că nu au respectat perioada de vânătoare pentru specia căprior care este împărțită în două categorii: mascul - perioada 1 mai-15 octombrie și femelă - perioada 1 septembrie-15 februarie. Conform rechizitoriului, în perioada respectivă era permisă vânătoarea pentru exemplarele din categoria femelă (acesta fiind motivul pentru care s-a eliberat autorizația pentru această categorie de vânat) și era interzisă pentru cele din categoria mascul, acțiune care reprezintă elementul material al infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 407/2006.

Prima instanță a reținut că, potrivit Anexei 1 din 407/2006 - Perioadele de vânare și valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este permisă, precum și numărul maxim de exemplare de păsări care pot fi vânate într-o zi de către un vânător, în cazul speciei "Căprior (Capreolus capreolus)", perioada de vânătoare pentru mascul este 1 mai-15 octombrie, iar pentru femelă, 1 septembrie-15 februarie.

Într-adevăr, conform dispozițiilor art. 32 pct. 4 din Ordinul cu nr. 353/2008 al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale "în cazul speciilor de cervide se impune realizarea cotelor de recoltă în structura în care acestea sunt aprobate, respectiv "masculi de trofeu", "masculi de selecție", "femele de selecție" și "tineret de selecție". Pentru corecta identificare a exemplarelor de selecție, este obligatoriu ca, la orice acțiune de vânătoare organizată în acest scop cu vânători, aceștia să fie însoțiți de o persoană de specialitate angajată și împuternicită de gestionar și să tragă numai asupra vânatului indicat de acesta, iar conform art. 33, alin. (3) "prin exemplar "de selecție" se înțelege exemplarul dintr-o specie de vânat care nu corespunde din punct de vedere al caracteristicilor cantitative și calitative cu vârsta sa și care se impune a fi recoltat cât mai repede pentru a nu transmite caractere nedorite la urmași. Exemplarele de selecție sunt exemplare de ambele sexe, indiferent de vârstă, cu evidente defecte de creștere, trofee anormale sau în regres, rănite ori cu evidente deviații de comportament.".

În speță, inculpatul A. a recoltat prin selecție artificială un exemplar din specia "Căprior (Capreolus capreolus)" tineret, deși în autorizația de vânătoare ce i-a fost eliberată era la rubrica sexul exemplarului "femelă".

Însă, potrivit Anexei Ordinului nr. 405/2018 din 13 aprilie privind cotele de recoltă pentru specia "Căprior (Capreolus capreolus)" pentru perioada de vânătoare 1 mai 2018-15 februarie 2019, cota de recoltă este aprobată pentru "Femelă, tineret", fără a exista o subcategorie tineret mascul și tineret femelă, respectiv tineret mascul selecție/tineret femelă selecție. În cuprinsul formularului autorizației de recoltare individuală, există rubrică pentru sexul speciei, însă nu există nicio rubrică care să prevadă categoria de vârstă, precum "tineret selecție".

Potrivit adresei nr. x din 06.05.2019 a A.J.V.P.S. Covasna, la data de 04.12.2018 cota de recoltă realizată pentru "Femelă și tineret" era de 5 exemplare, dintr-o cotă aprobată de aceeași categorie "Femelă și tineret" de 45 de exemplare, astfel că selecția artificială realizată de inculpatul A., la îndemnul coinculpatului B. s-a încadrat în cota de recoltă stabilită de A.J.V.P.S. Covasna pentru sezonul 2018-2019 și realizată până la data de 04.12.2018.

Prin urmare, nici din această perspectivă nu s-a reținut că acțiunea de vânătoare desfășurată de inculpați s-a realizat fără respectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare, care nu poate fi eliberată decât în acord cu dispozițiilor legale.

În sprijinul acestei concluzii a fost reținută și adresa din 26.02.2019 emisă de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, prin care s-a solicitat un punct de vedere cu privire la prezenta cauză, precum și răspunsul nr. x din 01.03.2019, în care s-a precizat că, pentru femele și tineret de ambele sexe cota de recoltă este aceeași, realizându-se prin selecție artificială, în scopul ameliorării populației de căpriori.

Conform adresei nr. x/09.04.2019, respectiv a centralizatorului privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada de vânătoare 2018/2019 stabilit prin Ordinul Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 405/25.04.2018, cotele de recoltă sunt divizate în trei categorii "mascul trofeu", "mascul selecție" și "femelă și tineret", fără ca la ultima categorie să fie stabilită vreo subdiviziune. În perioada mai sus menționată pe fondul cinegetic 14 Coșeni se puteau împușca un număr de 20 bucăți de căprior mascul trofeu, 15 bucăți mascul de selecție și 45 bucăți femele și tineret, fiind recoltate un număr de 17 bucăți de căprior mascul trofeu, 15 bucăți mascul de selecție și 5 bucăți femele și tineret.

De asemenea, conform răspunsului nr. x/23.09.2019, gestionarul A.J.V.P.S. Covasna nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât nu i s-a creat niciun prejudiciu prin fapta săvârșită de către cei doi inculpați. Aceeași instituție a înaintat și adresa nr. x/26.02.2019 emisă de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, prin care s-a solicitat un punct de vedere cu privire la prezenta cauză, precum și răspunsul nr. x/01.03.2019, în care s-a precizat că pentru femele și tineret de ambele sexe cota de recoltă este aceeași, realizându-se prin selecție artificială, în scopul ameliorării populației de căpriori.

S-a constatat astfel că, așa cum s-a învederat în mod constant de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și, respectiv de către A.J.V.P.S. Covasna dispozițiile Ordinul nr. 353/2008 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu sunt corelate cu cele ale Ordinul Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 405/25.04.2018.

Dacă potrivit art. 32 pct. 4 din Ordinul nr. 353/2008 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cazul speciilor de cervide se impune realizarea cotelor de recoltă în structura în care acestea sunt aprobate, respectiv "masculi de trofeu", "masculi de selecție", "femele de selecție" și "tineret de selecție", potrivit Anexei Ordinului nr. 405/2018 din 13 aprilie privind cotele de recoltă pentru specia "Căprior (Capreolus capreolus)" pentru perioada de vânătoare 1 mai 2018-15 februarie 2019, cota de recoltă este aprobată pentru "Femelă, tineret", fără a exista o subcategorie tineret mascul și tineret femelă, respectiv tineret mascul selecție/tineret femelă selecție.

Instanța de fond a avut în vedere că, în motivarea Deciziei nr. 732/16.12.2014, Curtea Constituțională a României a arătat că "destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia".

Cu privire la principiul legalității incriminării și pedepsei, "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, după cum atestă faptul că art. 15 din Convenție nu permite nicio derogare de la aceste garanții în caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să se asigure o protecție efectivă împotriva urmăririlor și a condamnărilor penale arbitrare. Noțiunea de "drept" utilizată în art. 7 paragraful 1, ce corespunde celei de "lege" din cuprinsul altor articole din Convenție, înglobează atât prevederile legale, cât și practica judiciară și presupune cerințe calitative, îndeosebi cele cu privire la accesibilitate și previzibilitate. Aceste cerințe calitative trebuie întrunite atât în ceea ce privește definiția unei infracțiuni, cât și cu privire la pedeapsa aplicabilă. Curtea de la Strasbourg consideră că este îndeplinită cerința ca legea să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe și, dacă este cazul, în urma obținerii unei asistențe juridice adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa aplicabilă. În acest sens sunt, de exemplu, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și F. împotriva României, paragrafele 33 și 34, Hotărârea din 24 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza G. împotriva României, paragraful 26, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 77, 79 și 91. În cauza Plechkov împotriva României (Hotărârea din 16 septembrie 2014), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat dacă, la momentul comiterii lor, faptele de care reclamantul a fost acuzat constituiau o infracțiune definită în dreptul intern într-o manieră suficient de accesibilă, clară și previzibilă, reținând totodată încălcarea art. 7 din Convenție, printre altele, pentru faptul că dispozițiile interne aplicabile în speță nu au făcut suficient de previzibilă condamnarea reclamantului. De asemenea, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut, în mod implicit, necesitatea respectării așteptărilor legitime ale cetățenilor cărora li se adresează o reglementare legală, spre exemplu, în Hotărârea din 29 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-550/09 - proces penal împotriva lui E. și F., paragraful 59.

S-a considerat că norma de incriminare trebuie să fie clară, iar în cazul de față, la momentul comiterii faptei, neconcordanțele existente între legislația terțiară mai sus citată nu le permiteau inculpaților să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia.

Prima instanță a avut în vedere și faptul că, ulterior comiterii faptelor, legislația a fost modificată de o manieră clară și predictibilă, sens în care, prin Ordinul nr. 565/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior pentru perioada 15 aprilie 2019-14 aprilie 2020, s-a prevăzut că exemplarele de căprior cu vârsta sub 1 an, denumite în continuare tineret, se recoltează în cadrul cotelor prevăzute în coloana 8 din anexa la prezentul ordin cu respectarea perioadei prevăzute pentru "mascul" și "femelă" în anexa nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Însă această modificare legislativă nu a putut fi interpretată în sensul aplicării retroactive a legii penale în defavoarea inculpaților, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [cauzele Veeber împotriva Estoniei (nr. 2), pct. 30-39; Puhk împotriva Estoniei, pct. 24-34].

Împotriva sentinței penale nr. 215 din data de 19.07.2022 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Examinând cauza potrivit art. 420 C. proc. pen.., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu motivele de apel formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe, instanța de apel a reținut următoarele:

Infracțiunea de braconaj, reglementată de art. 42 alin. (1) lit. b) și lit. l), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, în vigoare la data săvârșirii faptei, pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, are următorul conținut: "(1) Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: b) vânătoarea fără respectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare; (...) l) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 și prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2. (2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă au fost săvârșite: a) de o persoană cu atribuții de serviciu în domeniul vânătorii, precum și de reprezentanții persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea".

S-a constatat că sunt întemeiate considerentele din motivele de apel prezentate de parchet privind elementele materiale ale infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, de braconaj și instigare la braconaj, vânatul din speță fiind obținut prin nerespectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare, precum și în afara perioadei legale la specia respectivă, în raport cu prevederile legale în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor, 04.12.2018.

În ceea ce privește situația de fapt avută în vedere de prima instanță, s-a constatat că aceasta a fost reținută în mod corect în conformitate cu mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal.

Prima instanță a pronunțat soluții de achitare în temeiul art. 396 alin. (5), coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală, constatându-se în esență că dispozițiile Ordinului nr. 353/2008 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu sunt corelate cu cele ale Ordinul Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 405/25.04.2018, considerându-se că norma de incriminare trebuie să fie clară, iar în cazul de față, la momentul comiterii faptei, neconcordanțele existente între legislația terțiară mai sus citată nu le permiteau inculpaților să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia.

Însă, în speță, instanța de apel a constatat că faptele de braconaj descrise în actul de sesizare există în materialitatea lor și sunt întrunite toate elementele constitutive prevăzute de lege pentru a se atrage răspunderea penală a inculpaților pentru aceste infracțiuni.

Textul de lege prevăzut de art. 42 alin. (1) lit. b) și l) din Legea nr. 407/2006 incriminează vânătoarea fără respectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare, precum și vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 și prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2.

S-a constatat, de asemenea, că printre condițiile înscrise în autorizația de vânătoare eliberată de către A.J.V.P.S. Covasna în data de 03.12.2018, autorizația de vânătoare individuală seria x nr. x, figurează autorizarea inculpatului A. să vâneze, în perioada 03-31.12.2018, pe fondul de vânătoare nr. 14 Coșeni, în locul "C.", în prezența organizatorului de vânătoare, inculpatul B., un exemplar din specia căprior, sexul fem.

Pe de o parte, s-a constatat că, în cuprinsul autorizației figurează mențiunea "C.", mențiune care nu se poate referi decât la metoda de vânătoare, chiar dacă figurează imediat după mențiunea privind locul, prima instanță motivând că formularul autorizației de vânătoare este editat în conformitate cu Anexa 1 a Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, aprobat prin Ordinul M.A.D.R. nr. 353/2008 din 4 iunie 2008 (în vigoare la momentul comiterii faptei) și nu prevede obligativitatea menționării metodei de vânătoare.

S-a constatat, însă, că, potrivit Anexei 4 la regulament - Metodele de vânătoare care se pot practica în funcție de tipul autorizației de vânătoare și de speciile de faună cinegetică a aceluiași ordin, pentru specia de faună cinegetică "Căprior", este posibilă atât metoda de vânătoare "la C.", cât și metoda de vânătoare "la dibuit", dar aceste metode figurează sub rândul intitulat "tipul autorizației de vânătoare", respectiv conform notei la anexă, metoda de vânătoare fiind cea admisă a se practica, pe specii de faună cinegetică și tipuri de autorizații de vânătoare.

Or, în autorizația de vânătoare individuală seria x nr. x figurează în mod expres mențiunea privind "C.", ceea ce echivalează în mod evident cu metoda de vânătoare "la C.", fiind deci exclusă cea de-a doua metodă de vânătoare, la dibuit. Și în concluziile raportului de constatare tehnică judiciară - specialitatea cinegetică din 08.11.2019, s-a arătat că, potrivit declarațiilor suspecților și a martorului expert tehnic judiciar cinegetic, se constată că metoda prin care s-a realizat vânătoarea a fost la dibuit, apropiatul de cârdurile de cervide (căprior) fiind realizat cu mașina, sens în care s-a apreciat că nu a fost respectată metoda de vânătoare, la C., conform mențiunilor din autorizația de vânătoare.

Potrivit art. 28 din Ordinul M.A.D.R. nr. 353/2008 din 4 iunie 2008, prin metodă de vânătoare se înțelege modalitatea prin care se practică acțiunea de vânătoare așa cum a fost definită la art. 1 din prezentul regulament, aceste acțiuni clasificându-se astfel: a) vânătoarea "la C." constă în așteptarea potențialului vânat și se poate exercita la: trecători, cadavrul animalului ucis de către animalul sălbatic ce face obiectul acțiunii respective de vânătoare, locurile unde se produc pagube, vizuini, locurile de pasaj, locurile de înnoptat (locurile de rut); d) vânătoarea "la dibuit" ("apropiat") constă în apropierea vânătorului de vânat.

Deci, s-a constatat în plus că metoda de vânătoare "la C." privește în acest caz și locurile unde se poate exercita această vânătoare, în condițiile în care definiția metodei "la C." include locul unde așteaptă potențialul vânat.

Conform art. 1 din același ordin, vânătoarea este acțiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia, desfășurată de una sau de mai multe persoane care dețin dreptul legal de a practica vânătoarea, în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 2 alin. (1) din ordin, "autorizațiile de vânătoare sunt documentele cu regim special care atestă faptul că o anumită persoană sau un grup de persoane nominalizate în acestea a obținut de la gestionarul fondului cinegetic dreptul de a vâna în condițiile legii pe acel fond cinegetic sau pe o porțiune din fondul cinegetic, în ziua sau în perioada pentru care sunt completate și, respectiv, valabile autorizațiile, la speciile de faună cinegetică prevăzute în anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, și în structura pe specii, sex și număr de exemplare aprobate", anexa 1 fiind chiar autorizația de vânătoare individuală.

Conform art. 8 alin. (1) din Ordinul 353/2008, autorizațiile de vânătoare individuale se eliberează unei singure persoane dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (2), pentru o singură specie de vânat, pentru un singur exemplar, pentru un singur fond cinegetic sau pe o porțiune dintr-un fond cinegetic, cu menționarea acesteia.

În continuare, instanța de apel a remarcat că, la art. 9 alin. (3) din același ordin se prevede în mod expres faptul că practicarea vânătorii în baza autorizației de vânătoare individuale se realizează prin metodele de vânătoare prevăzute în anexa nr. 4.

În același timp, s-a constatat că, potrivit art. 32 alin. (1) și (2) din Ordinul nr. 353/2008, din Subcapitolul II intitulat "Realizarea selecției la speciile sedentare de vânat la care selecția artificială se poate realiza prin acțiuni de vânătoare", în acțiunea de management al populațiilor de vânat sedentar, în scopul păstrării și ameliorării calității acestora, este necesară realizarea selecției artificiale. Selecția artificială constă în extragerea prin acțiuni de vânătoare a exemplarelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviații comportamentale evidente, din ambele sexe și din toate categoriile de vârstă. În cazul speciilor de cervide se impune realizarea cotelor de recoltă în structura în care acestea sunt aprobate, respectiv "masculi de trofeu", "masculi de selecție", "femele de selecție" și "tineret de selecție". Pentru corecta identificare a exemplarelor de selecție, este obligatoriu ca, la orice acțiune de vânătoare organizată în acest scop cu vânători, aceștia să fie însoțiți de o persoană de specialitate angajată și împuternicită de gestionar și să tragă numai asupra vânatului indicat de acesta.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 24 din Capitolul IV intitulat "Exercitarea vânătorii" din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, speciile cinegetice se vânează în numărul, în locurile, prin metodele, în perioadele și cu mijloacele admise de lege, potrivit aprobării date de administrator, cu respectarea reglementărilor subsidiare, privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii. Iar potrivit art. 26 din aceeași lege, perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile cinegetice admise la vânătoare sunt precizate în anexa nr. 1.

Conform art. 31 din Legea nr. 407/2006, autorizațiile de vânătoare individuale sau colective sunt documente cu regim special, emise și înseriate de gestionari printr-un sistem informatic, conform modelului și reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorului administratorului, și autorizația de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizația, pe terenurile incluse în fondul de vânătoare respectiv, indiferent de categoria de proprietate și de proprietarul acestora.

Or, potrivit raportului de constatare tehnică judiciară specialitatea cinegetică, întocmit de expertul judiciar cinegetic H., exemplarul care a făcut obiectul cercetărilor a fost un căprior mascul cu vârsta cuprinsă între 7-8 luni, vârstă determinată sub rezervă în lipsa constatării dentiției căpriorului, iar prin mijloacele optice utilizate atât de către organizator, cât și de către vânător se putea face diferențierea între exemplarul în cauză și un căprior adult de sex feminin.

În ceea ce privește condițiile în care a fost împușcat exemplarul din specia căprior-mascul și conduita adoptată de inculpați ulterior acestui moment, inculpații tăind capul și organele genitale și refuzând să i le prezinte martorului E., în apel au fost avute în vedere declarațiile acestui martor, care a confirmat că nu a fost respectată condiția din autorizația de vânătoare privind metoda de vânătoare menționată în autorizație, cea la C., ci a fost folosită metoda la dibuit, precum și faptul că a fost împușcat alt exemplar de căprior decât cel menționat în autorizație, un exemplar din categoria căprior-mascul tineret în loc de căprior-femelă de selecție.

S-a mai constatat de instanța de apel că, potrivit procesului-verbal încheiat la 04 decembrie 2018, la momentul întocmirii acestui proces-verbal, B. a declarat că în momentul în care a identificat exemplarul care ulterior a fost împușcat, acesta se afla la o distanță de 200 metri, și deși s-a uitat cu binoclul foarte atent la el, a văzut că este un exemplar mic și nu a observat nimic care să îi indice că aceste exemplar este de sex masculin, confirmând că apoi a procedat la eviscerarea mamiferului, tăierea capului, membrelor acestuia, inclusiv la tăierea organului genital. Cu aceeași ocazie și numitul A. a declarat că în momentul în care a împușcat exemplarul în cauză, nu a observat niciun element specific din care să rezulte că acesta este un exemplar de gen masculin.

În concluziile raportului de constatare tehnică judiciară – specialitatea cinegetică din 08.11.2019, s-a menționat că expertul tehnic judiciar cinegetic a apreciat că nu s-a respectat prevederea legală din cuprinsul autorizației de vânătoare, cu privire la vânarea unui exemplar căprior, femelă (conform prevederilor legale, exemplar care făcea obiectul selecției), fiind vânat un exemplar de căprior tineret mascul, care nu făcea obiectul autorizării, conform prevederilor O.M. nr. 353/din 4 iunie 2008 Regulamentul privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii.

De asemenea, s-a constatat că pentru specia căprior, la momentul săvârșirii faptei, conform Anexei 1 intitulată "Perioadele de vânare și valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile pentru care vânarea este permisă" din Legea nr. 407/2006, pentru specia căprior perioada este împărțită în două categorii: mascul - perioada 1 mai-15 octombrie și femelă - perioada 1 septembrie-15 februarie, iar la data săvârșirii faptei, 04.12.2018, era deci permisă vânătoarea pentru exemplarele din categoria femelă, așa cum apare și pe autorizația de vânătoare, și era interzisă pentru cele din categoria mascul, acțiune care reprezintă elementul material al infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 407/2006.

Or, în speță, inculpatul A. a recoltat prin selecție artificială un exemplar din specia "Căprior (Capreolus capreolus)" tineret mascul, deși în autorizația de vânătoare ce i-a fost eliberată era la rubrica sexul exemplarului mențiunea de "femelă".

Prima instanță a făcut trimitere la Anexa Ordinului nr. 405/2018 din 13 aprilie privind cotele de recoltă pentru specia "Căprior (Capreolus capreolus)" pentru perioada de vânătoare 1 mai 2018-15 februarie 2019. Potrivit acestui ordin, se aprobă cotele de recoltă pentru specia Căprior (Capreolus capreolus), pentru perioada de vânătoare 1 mai 2018 - 15 februarie 2019, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. În același timp, cotele de recoltă aprobate prin acest ordin se realizează pe fiecare fond cinegetic de către gestionarii acestora, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul vânătorii referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, în intervalul de la o oră înainte de răsăritul soarelui până la o oră după apusul soarelui, urmărindu-se conservarea biodiversității faunei cinegetice și păstrarea echilibrului ecologic. De asemenea, controlul modului în care sunt respectate prevederile prezentului ordin se realizează de către personalul de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și al structurilor teritoriale ale acesteia. Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare vor verifica trimestrial și ori de câte ori este necesar, ca urmare a unor sesizări, modul de îndeplinire de către gestionarii fondurilor cinegetice a prevederilor prezentului ordin. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea gestionarilor fondurilor cinegetice potrivit legii și clauzelor contractelor de gestionare.

În raport cu dispozițiile Ordinului nr. 405/2018, instanța de apel a constatat că acestea nu sunt relevante în acest caz, în cercetarea săvârșirii infracțiunii de braconaj, modul în care au fost respectate prevederile privind cotele de recoltă pentru specia "Căprior" de către personalul de specialitate, respectiv gestionarii fondului cinegetic și personalul de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și al structurilor teritoriale ale acesteia.

Faptul că, potrivit adresei nr. x din data de 06.05.2019 a A.J.V.P.S. Covasna, la 04.12.2018 cota de recoltă realizată pentru "Femelă și tineret" era de 5 exemplare, dintr-o cotă aprobată de aceeași categorie "Femelă și tineret" de 45 de exemplare, astfel că selecția artificială realizată de inculpatul A., la îndemnul coinculpatului B. s-a încadrat în cota de recoltă stabilită de A.J.V.P.S. Covasna pentru sezonul 2018-2019 și realizată până la data de 04.12.2018, nu prezintă relevanță în contextul în care condițiile autorizației de vânătoare trebuiau respectate întocmai, fără a se putea invoca de către organizator și vânător o cutumă și faptul că era aceeași cotă de recoltă pentru femelă și tineret de ambele sexe.

S-a reținut că nici împrejurarea că directorul asociației, I., ar fi spus inculpatului B., așa cum afirmă acesta din urmă, că nu este nicio problemă că a fost împușcat un exemplar de sex masculin din specia căprior, întrucât datorită vârstei putea fi împușcat și acest exemplar fără nicio problemă, întrucât cu ocazia recoltării vânatului de selecție pot fi împușcate exemplare tinere din ambele sexe (cu vârsta de până la un an), nu este relevantă în cauză, atât timp cât obiectul infracțiunii constă în nerespectarea condițiilor înscrise în autorizația de vânătoare.

Instanța de apel a constatat că, în drept, faptele inculpatului A. care, în data de 04.12.2018, în jurul orei 17:18, s-a deplasat împreună cu inculpatul B. pe fondul cinegetic nr. 14 Coșeni, județul Covasna cu autoturismul marca x aparținând societății D. S.R.L., la o acțiune de vânătoare în baza autorizației de vânătoare emisă pentru specia de vânat căprior - femelă de selecție, cei doi apropiindu-se cu vehiculul de cârdurile de animale (metoda de vânătoare la dibuit) și care, la îndemnul coinculpatului, a executat mai multe focuri de armă, fără drept, în direcția unui exemplar din categoria căprior tineret (mascul), în vârstă de circa 7-8 luni, care a fost ucis, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de braconaj prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. b) și l) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și uz de armă fără drept prevăzută de art. 343 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, faptele inculpatului B., care, în data de 04.12.2018, în jurul orei 17:18, în calitate de paznic de vânătoare la data respectivă, s-a deplasat împreună cu inculpatul A. pe fondul cinegetic nr. 14 Coșeni, județul Covasna cu autoturismul marca x aparținând societății D. S.R.L., la o acțiune de vânătoare în baza autorizației de vânătoare emisă aceluiași inculpat pentru specia de vânat căprior - femelă de selecție, cei doi apropiindu-se cu vehiculul de cârdurile de animale (metoda de vânătoare la dibuit) și care, după ce a urmărit cu binoclul cârdurile de căprior, l-a îndemnat pe coinculpatul A. să execute focuri de armă asupra unui cârd de căpriori, coinculpatul instigat ucigând astfel un exemplar de căprior mascul în vârstă de circa 8 luni, iar în data de 04.12.2018, în jurul orei 17:18, după împușcarea animalului de către inculpatul A., inculpatul B. a efectuat operațiuni privind vânatul în sensul dispozițiilor art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, constând în eviscerarea animalului, tăierea capului, a membrelor și a organului genital pe care le-a introdus într-o pungă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la braconaj, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) lit. b) și l) alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 - Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii, respectiv orice operațiuni privind vânatul prev. de art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic și instigare la uz de armă fără drept prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 343 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Relativ la cele ce precedă, prin decizia penală nr. 170/Ap din 07 martie 2023 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe împotriva sentinței penale nr. 215 din 19 iulie 2022 pronunțată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarul nr. x/2021, care a fost desființată, și rejudecând:

În baza art. 42 alin. (1) lit. b) și lit. l) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, s-a stabilit față de inculpatul A. pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj.

În baza art. 343 alin. (1) C. pen., s-a stabilit față de inculpatul A. pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă fără drept.

În baza art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a stabilit față de inculpatul A. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, cel de 2 luni închisoare, în final pedeapsa rezultantă fiind de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni închisoare, fiind stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. În baza art. 85 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul A. ca pe durata acestui termen să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Covasna la termenele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d)să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlarea mijloacelor sale de existență.

S-a atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere, precum și în cazul comiterii de noi infracțiuni.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) lit. b) și l), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, s-a stabilit față de inculpatul B. pedeapsa de 1 an închisoare, pentru instigare la infracțiunea de braconaj.

În baza art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, s-a stabilit față de inculpatul B. pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legi, în ultima variantă încriminată respectiv orice operațiuni privind vânatul.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 343 alin. (1) C. pen., s-a stabilit față de inculpatul B. pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la uz de armă fără drept.

În baza art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus și s-a stabilit față de inculpatul B. pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, cel de 5 luni închisoare, în final pedeapsa rezultantă fiind de 1 an și 5 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus amânarea aplicării pedepsei rezultante de 1 an și 5 luni închisoare, fiind stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. În baza art. 85 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul B. ca pe durata acestui termen să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Covasna la termenele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d)să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlarea mijloacelor sale de existență.

S-a atras atenția inculpatului B. asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul nerespectării, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere, precum și în cazul comiterii de noi infracțiuni.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri folosite de inculpatul A. la săvârșirea faptelor: arma de vânătoare cu glonț marca x, seria x, cal. 22-250 Rem prevăzută cu lunetă inscripționată x, 3,5-10x50mm, seria xw, 5 tuburi de cartuș cu inscripția x depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna, potrivit Dovezii seria x nr. x din 08.03.2019.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 407/2006 Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri folosite de inculpatul B. la săvârșirea faptelor: ladă din material plastic de culoare neagră; binoclu de culoare verde cu negru cu inscripția x; briceag cu mâner din corn de cerb și lama de 10 cm.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel au declarat recurs în casație inculpații A. și B. la data de 30.03.2023.

Prin motivele formulate, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., recurenții inculpați A. și B. au arătat că, în ceea ce privește problematica metodei de vânătoare aplicate, nu instanța de apel, ci prima instanță a fost cea care a oferit argumente întemeiate și legale în lumina stării de fapt și, astfel, a stării de drept reținute.

Pe de o parte, recurenții au arătat că, faptul că pe parcursul vânatului s-au aflat și în autovehiculul confiscat inițial, nu echivalează cu faptul că metoda de C. nu a fost respectată. Pe de altă parte, au învederat că instanța de apel a folosit o analogie în defavoarea lor și, astfel, a ajuns la o concluzie greșită, dat fiind că în autorizație de vânătoare eliberată de A.J.V.P.S. Covasna pentru A., cuvântul "C." este menționat la rubrica "în locul", iar în acest act nu se regăsește vreo rubrică care să cuprindă metoda de vânătoare și, astfel cum a reținut în mod corect și prima instanță, "Formularul autorizației de vânătoare este editat în conformitate cu Anexa 1 a Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii, aprobat prin ordinul M.A.D.R. nr. 353/2008 din 4 iunie 2008 (în vigoare la momentul comiterii faptei) și nu prevede obligativitatea menționării metodei de vânătoare. Pe de altă parte, potrivit Anexei 4 - Metodele de vânătoare care se pot practica în funcție de tipul de autorizației de vânătoare și de speciile de faună cinegetică a aceluiași ordin, pentru specia de faună cinegetică "Căprior" este permisă atât metoda de vânătoare "la C." și metoda de vânătoare "la dibuit".

În altă ordine de idei, recurenții au susținut că în autorizație cuvântul "C." nu este menționat întâmplător la rubrica "în locul", deoarece nu are nici o legătură cu metoda de vânat, ci arată faptul că locul valabilității autorizației este zona denumită popular C., cuvânt ce nu semnifică nimic sub aspectul metodei care trebuie urmat de vânător dintre cele două posibilități legal admise la specia de vânat autorizată. Autorizația concretizează numai elementele principale particulare ale vânătorii organizate și se completează cu prevederile legale aplicabile, care trebuie să fie și sunt cunoscute și aplicate de vânători care au trecut printr-un examen teoretic și practic înaintea dobândirii calității lor de vânători autorizați.

În asemenea circumstanțe, fără aplicarea unei analogii incorecte în defavoarea lor, recurenții au apreciat că nu se poate reține că nu ar fi respectat condițiile înscrise în autorizația de vânătoare cu privire la metoda de vânătoare posibilă și legală.

S-a mai arătat că, în cuprinsul deciziei recurate, s-a reținut că "pentru specia de căprior, la momentul săvârșirii faptei, conform Anexei 1 intitulată "Perioadele de vânare și valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile pentru care vânarea este permisă" din Legea nr. 407/2006, pentru specia căprior perioada este împărțită în două categorii: mascul - perioada 1 mai - 15 octombrie și femelă perioada 1 septembrie 15 februarie, iar la data săvârșirii faptei, 04.12.2018, era deci permisă vânătoarea pentru exemplarele din categoria femelă, așa cum apare și pe autorizația de vânătoare, și era interzisă pentru cele din categoria mascul, acțiune care reprezintă elementul material al infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) lit. 1 din Legea nr. 407/2006." Instanța de apel a făcut trimitere la declarația martorului E., care a considerat că nu a fost respectată autorizația de vânat dat fiind că "a fost împușcat alt exemplar de căprior, decât cel menționat în autorizație, un exemplar din categoria căprior - mascul tineret în loc de căprior - femelă de selecție", cât și la constatările expertului H., care a apreciat că "exemplarul care a făcut obiectul cercetărilor a fost un căprior mascul cu vârsta cuprinsă între 7-8 luni de zile, vârstă determinat sub rezervă" și că astfel "nu s-a respectat prevederea legală menționată în cuprinsul autorizației de vânătoare, cu privire la vânarea unui exemplar căprior, femelă (...) fiind vânat un exemplar de căprior tineret mascul, care nu făcea obiectul autorizării, conform prevederilor O.M. 353/din 4 iunie 2008 Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii".

Recurenții au arătat că exemplarul vânat nu făcea parte din nicio categorie stabilită de autorități, a cărei vânare ar fi fost interzisă în perioada respectivă și nu au creat niciun prejudiciu în urma faptei imputate, fapt care a fost confirmat inclusiv prin probatoriul administrat în cauză.

S-a fă