ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 471/2024

Ședința publică din data de 5 martie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă, la data de 30.08.2023, sub nr. x/2023/a1, reclamantul Statul Roman, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul A., ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 750.131 RON, reprezentând TVA, și 45.411 RON, reprezentând majorări de întârziere la plată, la care urmează a se adăuga accesoriile aferente debitului, până la data stingerii sumei datorate; să dispună instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Camerei de consiliu din 12 septembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de sechestru asigurător formulată de reclamant.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, care a fost înregistrat pe rolul secției I Civile a Curții de Apel Pitești care, prin încheierea din 26.10.2023, a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției a II-a Civile a aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, s-a hotărât: "Art. 1 Cu unanimitate de voturi aprobă propunerea ca, începând cu data de 15 martie 2016, secția a II-a civilă să preia toate dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, dosarele aflate pe rol în acest moment urmând a fi soluționate de judecătorii învestiți, potrivit principiului continuității".

S-a mai reținut că, obiectul cererii de chemare în judecată este litigiu cu profesioniști, și anume cauză civilă izvorând din exploatarea unei întreprinderi – pretenții reprezentând TVA și accesorii, izvorâte din activitatea de comerț a societății al cărei administrator este pârâtul, chemat în judecată tocmai în calitate de administrator al societății comerciale B. S.R.L., astfel încât se circumscrie domeniului de activitate al secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal, cu competență a soluționa cauzele de contencios administrativ, fiscal și cu profesioniștii, chiar desemnată în mod expres și exclusiv pentru soluționarea cauzelor cu profesioniști prin hotărârea Colegiului de conducere, competența aparținând în mod expres și exclusiv acesteia în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale funcționale a secției a II-a Civile și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției I Civile a Curții de Apel Pitești. Totodată, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în baza art. 135 C. proc. civ., a înaintat dosarul ÎCCJ pentru soluționarea acestuia, iar în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția I civilă, care a soluționat solicitarea de instituire a sechestrului asiguratoriu prin încheierea din 12 septembrie 2023, prima instanță apreciind că îi aparține competența de soluționare a cauzei.

Prin urmare, a apreciat că instanța de apel nu mai putea analiza competența prin raportare la obiectul și natura litigiului, întrucât acest aspect a fost analizat de prima instanță, fiind depășit momentul la care mai putea fi analizată competența primei instanțe.

Totodată, a reținut incidența deciziei nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești– secția I Civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetența este de ordine publică "în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că: "Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispozițiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaște existența unui conflict de competență între secțiile sau completele de judecată ale aceleiași instanțe, "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere. (...) Dispozițiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul completelor specializate."

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două secții ale Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și secția I Civilă, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competență între secțiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competența specializată a completului de judecată învestit cu soluționarea unui proces, competență subsumată competenței materiale procesuale, notează instanța supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecății în primă instanță, fie cu ocazia verificării competenței în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluționării excepției de necompetență.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii: "organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Instanța supremă reține că, în circumscripția Curții de Apel Pitești funcționează atât Tribunalul Argeș, ce cuprinde în structura sa secția Civilă, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și secția Penală, cât și Tribunalul Specializat Argeș, iar cauza a fost înregistrată sub nr. x/2023 la secția Civilă a Tribunalului Argeș. Totodată, reține că, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 din același cod, iar potrivit art. 954 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță".

Prin urmare, la verificarea competenței materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere specializarea primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac.

În acest sens, se impune a se reține cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, respectiv: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac".

Această decizie vine în completarea jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent în soluționarea recursului în interesul legii, potrivit căreia competența materială procesuală a instanței de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac (a se vedea paragraful 164 din Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 06 aprilie 2016).

Prin decizia pronunțată în interesul legii nr. 4/2023, instanța supremă a statuat că "(109) ...atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă; (119) Concluzionând, în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o/un instanță/secție/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Prin urmare, având în vedere că în primă instanță litigiul a fost repartizat și soluționat de un complet civil de drept comun, în calea de atac, competența de soluționare a apelului revine secției din cadrul curții de apel corespunzătoare secției din cadrul tribunalului care a pronunțat hotărârea apelată, respectiv secției I Civile a Curții de Apel Pitești.

De altfel, invocarea în cauză a excepției de necompetență materială procesuală prin raportare la obiectul și natura litigiului direct în apel, aduce în discuție chiar competența materială a instanței de fond, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind invocarea excepției de necompetență.

În acest context, instanța supremă reține că, la termenul din 12.09.2023, nici părțile, nici instanța din oficiu nu au invocat excepția de necompetență materială a instanței, prin urmare, competența Tribunalului Argeș – secția Civilă fiind câștigată în mod definitiv. Întrucât dosarul nr. x/2023 privește o cerere de instituire sechestru asigurător, competența de soluționare aparține instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță, așa cum dispun dispozițiile art. 123 și art. 954 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești – secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești – secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 martie 2024.