ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 156/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 156/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești – secția Civilă la 18.04.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta să recalculeze sumele cuprinse în factura emisă pentru consumul de apă din perioada 03.11.2015-25.05.2016 și să anuleze această factură, motivat de faptul că acesta nu datorează sumele contestate.
Prin sentința civilă nr. 570/2020/15.02.2020, Judecătoria Pitești – secția Civilă a admis acțiunea, a constatat inexistența dreptului de creanță în cuantum de 3.922,51 RON, aferent facturii fiscale nr. x/01.06.2016 și că în perioada de referință a acestei facturi reclamantul a consumat 5 mc de apă și a obligat pârâtă să plătească reclamantului suma de 1.812 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș sub același număr unic.
Prin decizia nr. 601/18.09.2020, instanța și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș – secția Civilă, care, prin decizia nr. 932/2021/03.03.2021, a admis apelul, a anulat sentința atacată și a trimis cauza pentru o nouă judecată primei instanțe.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamantul a declarat recurs, care, prin decizia nr. 764/R-COM/07.09.2021 a Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost anulat.
La 09.03.2021 reclamantul a formulat o nouă cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești – secția Civilă, sub nr. x/2021, prin care reclamantul a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate inexistența debitului și a consumului de apă menționate în factura fiscală nr. x/01.06.2016.
Prin încheierea din 14.01.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Pitești – secția Civilă a dispus conexarea acesteia cauze la dosarul nr. x/2017, aflat pe rolul aceleiași judecătorii, în rejudecare.
Prin sentința civilă nr. 1174/2022/23.02.2022, Judecătoria Pitești – secția Civilă a admis în parte cererea inițială și cererea conexată, a constatat inexistența debitului în sumă de 3.632,27 RON aferent facturii fiscale nr. x/01.06.2016, a obligat pârâta să recalculeze sumele reprezentând consumul de apă înregistrat de reclamant în perioada 03.11.2015 – 25.05.2016, aferent unui consum de 5 mc de apă, a respins capătul de cerere privind anularea facturii sus-menționate și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.091,26 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 3997/2022/07.12.2022 a Tribunalului Argeș – secția Civilă, a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri, apelanta-pârâtă a declarat recurs.
Prin încheierea din 13.06.2023, Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a Civile, de contencios administrativ și fiscal din cadrul aceleiași curți de apel.
Pentru a dispune în acest sens, a reținut că, față de obiectul cauzei, care se poartă în contradictoriu cu un profesionist, în legătură cu acte îndeplinite în exercitarea activității sale obișnuite și de hotărârea nr. 5/10.03.2016 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Pitești, în temeiul căreia atribuirea competențelor între cele două secții civile ale acestei curți de apel s-a realizat prin prisma criteriului calității de profesionist a uneia dintre părți, competentă să judece cauza este secția a II-a Civilă a Curții de Apel Pitești. Totodată, a reținut că atât în cadrul Judecătoriei Pitești, cât și în cadrul Tribunalului Argeș – secția Civilă nu funcționează secții ori completuri specializate în litigii cu profesioniști, pentru acte și fapte ale acestora, îndeplinite în exploatarea sistematică a activității economice constând în prestarea serviciilor de furnizare de apă și canalizare a localității, așa cum este definită exploatarea de întreprindere de dispozițiile art. 3 alin. (3) C. civ.
Prin încheierea din 06.11.2023, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a Civilă și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I Civile a aceleiași curți de apel; constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata procesului până la soluționarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că prima instanță învestită cu soluționarea cauzei a fost Judecătoria Pitești, iar apelul îndreptat împotriva sentinței nr. 1174/23.02.2022, pronunțată de aceasta a fost soluționat de către Tribunalul Argeș – secția Civilă, de un complet cu specializarea litigii civile și nu la Tribunalul Specializat Argeș, de către un complet cu specializarea litigii cu profesioniștii.
În acest context, față de împrejurarea că în apel cauza a fost judecată de către o instanță civilă, în considerarea Deciziei nr. 4/2023 a instanței supreme pronunțate în interesul legii, a considerat că specializarea instanței de recurs este dată de cea a instanței de prim-control judiciar, în speță de cea a Tribunalului Argeș – secția Civilă.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit, Înalta Curte, constatând în prealabil legalitatea învestirii, reține următoarele:
Chestiunea litigioasă asupra căreia instanțele au statuat în mod divergent, declarându-se deopotrivă necompetente, vizează competența materială procesuală a instanței de control judiciar, respectiv a instanței de recurs.
Asupra corespondenței dintre competența specializată a instanței de fond și a celei din calea de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat, prin decizia nr. 18/2016, că, potrivit principiului învestirii instanțelor de control judiciar din treaptă în treaptă, competența materială procesuală a instanței care a judecat litigiul în fond se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac.
Aceeași concluzie derivă și din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că: "organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".
Problema competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar a fost dezlegată în mod definitiv prin decizia nr. 4/2023, în cuprinsul căreia Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că determinarea competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar se va realiza cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, sau în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).
Prin urmare, pentru ipoteza în care litigiul a fost soluționat în primă instanță de o instanță/secție/complet specializată/specializat, verificarea competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, iar în situația în care procesul a fost judecat în primă etapă procesuală de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate, secții/completuri, verificarea acestei competențe se va realiza în raport cu obiectul și natura litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite deja în fața instanței de fond.
Litigiul, obiect al dosarului de față, a fost soluționat în primă instanță de Judecătoria Pitești – secția Civilă, care nu este organizată în formațiuni specializate, împrejurare față de care, determinarea competenței materiale procesuale în recurs trebuie realizată prin raportare la obiectul și natura cauzei, cu respectarea calificării juridice "a actelor și faptelor deduse judecății, astfel cum a fost reținută de instanța a cărei hotărâre se atacă", neputându-se infirma criteriile pe baza cărora a fost stabilită competența de soluționare în faza de judecată anterioară, spre a proceda la o recalificare a obiectului sau naturii juridice a cauzei (par. 123 din decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii).
Obiectul acțiunii îl reprezintă cererea reclamantului A. formulată în contradictoriu cu pârâta B. S.A., prin care solicită constarea inexistenței debitului de 3.632,27 RON, aferent facturii fiscale nr. x/01.06.2016, emisă în baza contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă canalizare nr. x/15.07.2010, Așadar, pe demersul judiciar inițiat vizează raporturi juridice contractuale stabilite între reclamant, în calitate de utilizator și pârâtă, în calitate de operator, ce aduc în discuție modalitatea de stabilire a consumului de apei și, pe cale de consecință, prețul aferent facturat.
Asupra naturii pricinii, instanța prim-învestită cu judecata procesului în apel, în primul ciclu procesual, Tribunalul Specializat Argeș s-a pronunțat prin decizia nr. 601/18.09.2020, când, verificându-și competența sub aspect material procesual, a stabilit că raporturile juridice litigioase derivă din contractul de prestări servicii derulat între părțile din litigiu și nu privesc materiile ce fac obiectul specializării instanțelor de judecată, potrivit art. 226 alin. (1), art. 227 sau 228 C. civ., sens în care a apreciat că instanța competentă să judece apelul este cea de drept comun și nu una specializată în litigii cu profesioniști. Pe aceste premise, și-a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea secției I Civile a Tribunalului Argeș, care, prin reținerea cauzei spre judecare, a confirmat definitiv natura eminamente civilă a procesului.
Ulterior conexării dosarelor, în proces nu au intervenit elemente de natură să modifice natura litigiului, în măsura în care obiectul dosarului nr. x/2021 deduce judecății aceleași raporturi contractuale care au stat la baza emiterii facturii fiscale nr. x/01.06.2016, asupra cărora Tribunalul Specializat Argeș a statuat cu putere de lucru judecat.
În consecință, având în vedere că natura pricinii este una în materie civilă stricto sensu și că la nivelul Curții de Apel Pitești sunt constituite secții organizate potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în vigoare la data sesizării instanței de control judiciar, iar secția I Civilă judecă cauzele ce nu impun jurisdicție specializată, competența de soluționare a litigiului în recurs va reveni acestei din urmă secții.
Așa fiind, pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în recurs în favoarea secției I Civile din cadrul Curții de Apel Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești – secția I Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2024.