ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 322/2024

Ședința publică din data de 7 februarie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gurahonț în data de 15.05.2020, sub nr. x/2020, petenta Asociația Composesoratului localității Revetiș-Cociuba a solicitat, în contradictoriu cu intimații A. și BEJ B., să se dispună întoarcerea executării silite ce a făcut obiectul dosarului execuțional nr. x/2018 al BEJ B., declanșate în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 356/2011, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosar nr. x/2011, lămurită prin sentința civilă nr. 193/2016, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. x/2016, desființată prin sentința civilă nr. 276/2018, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. x/2018, modificată prin decizia civilă nr. 736/A/2018 a Tribunalului Arad, prin restabilirea situației anterioare, în sensul obligării intimaților să îi restituie suma de 6.481,70 RON, reprezentând cheltuieli de executare, încasată în data de 27.03.2018, prin poprirea contului petentei deschis la C..

Prin sentința nr. 305 din 06 octombrie 2020, Judecătoria Gurahonț a admis acțiunea și a dispus: întoarcerea executării silite efectuată în dosarul de executare nr. 73/EX/2018 al BEJ B.; restabilirea situației anterioare acestei executări, fiind obligat pârâtul la plata, către reclamantă, a sumei de 6.481,70 RON, reprezentând retrageri din contul reclamantei, prin poprire, pe perioada executării silite desfășurate în dosarul de executare mai sus menționat.

Prin decizia nr. 395 din 31 mai 2022, Tribunalul Arad, secția I civilă a constatat ca fiind perimat apelul formulat de către pârât împotriva sentinței judecătoriei.

Prin decizia nr. 113 din 9 mai 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat ca fiind perimat recursul formulat de către pârât împotriva deciziei tribunalului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, a precizat că, potrivit dispozițiilor art. 2.554 C. civ., în ipoteza existenței unei zile nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează, astfel încât ziua liberă nu determină curgerea termenului.

A arătat că, în cauză, există mai multe zile considerate nelucrătoare, conform Regulamentului CEE nr. 1182/71, respectiv: 30 noiembrie, 1 decembrie, 25 și 26 decembrie, 1 și 2 ianuarie, 24 ianuarie, Paștele - 3 zile libere, precum și 1 mai.

Pentru motivele arătate, a considerat că nu sunt îndeplinite, în mod obiectiv, cerințele art. 416 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care se impunea respingerea excepției perimării.

În cauză, intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., împotriva deciziei prin care s-a constatat perimarea se poate declara calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea acestei hotărâri.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Or, în speță, se constată neobservarea, de către recurentul-pârât, a termenului legal de 5 zile pentru declararea recursului, în condițiile în care decizia atacată a fost pronunțată în data de 9 mai 2023, iar recursul a fost formulat în data de 19 mai 2023 (data poștei electronice, în conformitate cu dovezile de la dosar), ulterior datei de 15 mai 2023, la care s-a împlinit termenul de recurs, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ.

Ca atare, întrucât recursul pendinte a fost formulat cu nerespectarea termenului legal impus de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., în cauză este incidentă sancțiunea nulității căii de atac.

Aceasta întrucât, fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ., criticile formulate pe calea recursului nemaiputând fi analizate, întrucât aspectul procedural menționat este prioritar.

Totodată, se observă și faptul că recurentul-pârât nu a invocat imposibilitatea respectării termenului de declarare a recursului dintr-o cauză neimputabilă acestuia și nu a solicitat repunerea în termen, conform dispozițiilor art. 186 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata ca fiind nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 113 din 9 mai 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 113 din 9 mai 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.