ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2526/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2526/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la 19.07.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., prin administrator de creanțe C. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate că a intervenit prescripția dreptului de a mai cere executarea silită și, în consecință, să constate stins prin prescripție dreptul de creanță în cuantum de 20.900,04 euro actualizat la data de 02.07.2021, pretins în dosarul nr. x, constituit în baza contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. x/14.02.2008.
Prin sentința civilă nr. 3/06.01.2022, Judecătoria Curtea de Argeș a admis acțiunea și a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită cu privire la suma de 20.900,04 euro, rezultată din contractul de credit nr. x/14.02.2008; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 6.164 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile, pârâta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 2756/12.09.2022, Tribunalul Argeș, secția Civilă a admis apelul și a schimbat în parte sentința, în sensul că a stabilit în sarcina pârâtei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus, în sumă de 2.000 RON, în loc de 3.000 RON.
Împotriva acestei decizii civile, pârâta a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 146/03.04.2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța astfel, a reținut că acțiunea a fost formulată împotriva unui profesionist, având ca obiect pretenții izvorâte dintr-un contract încheiat cu profesioniști, astfel că soluționarea recursului este în competența materială procesuală a secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești, potrivit hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești.
La rândul său, prin încheierea din 25.09.2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția propriei necompetențe materiale procesuale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea secției I Civile, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, a reținut că litigiul a fost soluționat atât în primă instanță, cât și în apel, fără ca aceste instanțe să considere necesară declinarea competenței în favoarea unei instanțe specializate; a mai reținut că Tribunalul Argeș, secția Civilă a soluționat cauza în apel, astfel că în considerarea acestor argumente și a dispozițiilor din decizia nr. 4/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a apreciat că soluționarea recursului este în competența materială a secției I Civile.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 08.11.2023.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces, iar potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ. "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere".
Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, Înalta Curte constată că două secții ale aceleiași curți de apel s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză și declinările de competență sunt reciproce. În consecință, instanța supremă va proceda la soluționarea incidentului procedural și la emiterea regulatorului de competență.
În primă instanță, litigiul în care s-a ivit prezentul conflict de competență a fost dedus spre soluționare Judecătoriei Curtea de Argeș, care prin încheierea din 25.11.2021 a constatat că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, iar în apel Tribunalului Argeș, secția Civilă.
În etapa procesuală a recursului, prima instanță sesizată a fost secția I Civilă a Curții de Apel Pitești, care a declinat cauza către secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe, apreciind că soluționarea recursului revine acesteia din urmă, având în vedere natura și obiectul litigiului, în temeiul hotărârii nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești, prin care s-a stabilit drept criteriu de repartizare a dosarelor între cele două secții civile ale instanței.
La rândul său, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a apreciat că secția I Civilă ar fi competentă în soluționarea recursului, din perspectiva deciziei nr. 4/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizie obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ.
Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, astfel cum aceasta este reglementată de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se realizeze din treaptă în treaptă, competența în căile de atac păstrându-se în mod corespunzător.
Asupra corespondenței dintre competența specializată a instanței de fond și a celei din calea de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat, prin decizia nr. 18/2016, că, potrivit principiului învestirii instanțelor de control judiciar din treaptă în treaptă, competența materială procesuală a instanței care a judecat litigiul în fond se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac.
Aceeași concluzie derivă și din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:
"organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".
Totodată, prin decizia nr. 4/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că:
"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac; în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".
Așadar, din deciziile prezentate rezultă că în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o instanță/secție/complet specializată/specializat, în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. civ.
În aceste condiții, văzând și dispozițiile art. 483 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată și că obiectul recursului îl reprezintă decizia civilă nr. 2756/12.09.2022, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă, Înalta Curte, în aplicarea art. 135 alin. (1) și (4) și art. 136 alin. (2) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2023.