ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3120/2023

Ședința publică din data de 8 iunie 2023

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 7 martie 2023, sub nr. x/2023, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat desființarea acestei hotărâri și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În motivarea contestației, întemeiată pe dispozițiile art. 61

1

alin. (7) Legea 303/2004, a susținut că argumentul avizului consultativ negativ nu poate fi luat în considerare.

Astfel, contestatorului nu i se poate imputa în mod rezonabil că nu cunoaste specificul activității parchetelor de pe lângă curțile de apel, o astfel de condiție nefiind prevăzută de lege. Aceasta ar putea fi aplicată cel mult în vederea departajării a doi procurori aflați în situații absolut identice din punct de vedere al îndeplinirii criteriilor legale, ceea ce nu este cazul în speță. Pe de altă parte, este inechitabil ca această condiție, a cărei neîndeplinire i se impută, să nu fie aplicată în cazul altui procuror aflat într-o situație profesională similară (detașarea la Consiliul Superior al Magistraturii nu echivalează cu activitatea specifică parchetelor de pe lângă curțile de apel).

Cu privire la al doilea argument, acela al mediei încărcăturii pe procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București care este peste media națională în contextul în care s-a vacantat în prima etapă a sesiunii de transfer un loc, contestaorul a arătat că prin hotărârea secției pentru procurori nr. 1551 din 22 noiembrie 2022 (Anexa 6) a fost dispus: 1) transferul doamnei procuror B. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București începând cu 1 ianuarie 2023 și 2) menținerea detașării doamnei procuror B. la Consiliul Superior al Magistraturii.

Doamna procuror B. a fost detașată la Consiliul Superior al Magistraturii începând cu 1 noiembrie 2014 prin hotărârea secției pentru procurori nr. 638 din 30 octombrie 2014 pe o perioadă de 3 ani (Anexa 9). Doamnei procuror i-a fost prelungită detașarea prin hotărârea secției pentru procurori nr. 652 din 26 septembrie 2017 pentru o perioadă de 3 ani începând cu 1 noiembrie 2017 (Anexa 10). Doamnei procuror i-a fost prelungită din nou detașarea prin hotărârea secției pentru procurori nr. 929 din 29 septembrie 2020 pe o perioadă de 3 ani începând cu 01 noiembrie 2020 (Anexa 11).

Rezultă că procurorul menționat nu a mai profesat efectiv în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București din 1 noiembrie 2014 (de peste 8 ani). Transferul care a vacantat la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București un post nu a generat decât teoretic o scădere a numărului de procurori și ca atare o creștere a încărcăturii medii a dosarelor/procuror, în realitate situația numărului de procurori și încărcătura au rămas identice.

Un alt contraargument este acela că prin adresa x din 1 martie 2023 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a comunicat o copie conformă cu originalul a avizului consultativ cu numărul x/2022 din 31.10.2022, prin care Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a avizat favorabil cererea de transfer formulată de contestator la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (anexa 12). Or, dacă plecarea contestatorului ar fi produs consecințe defavorabile la nivelul unității, avizul nu ar mai fi fost favorabil.

A mai susținut contestaorul că, la 30 septembrie 2022, când a fost publicat anunțul privind organizarea sesiunii de transfer a procurorilor septembrie- noiembrie 2022, conform situației parchetelor la care există posturi vacante de procuror, utile în procedura de transfer, pentru etapa 1 (anexa 13), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București nu figura cu nici măcar 1 post vacant util în procedura de transfer, prin urmare se considera completă schema de personal.

Mai mult, conform situației posturilor la parchete la 12 septembrie 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București avea un grad de ocupare de 103,13% având 0 posturi vacante (de execuție și conducere) și 1 post de procuror peste schemă. Astfel, erau prevăzute 3 posturi de conducere (toate 3 ocupate), 26 de posturi de execuție (fiind ocupate 27) și 3 posturi conform art. 134

1

(toate 3 ocupate) (anexa 14). Pentru luna octombrie 2022 nu a fost afișat pe situl internet al Consiliului Superior al Magistraturii situația posturilor la parchete.

De asemenea, conform situației posturilor la parchete la 14 noiembrie 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București avea un grad de ocupare de 103,13% având 0 posturi vacante (de execuție și conducere), 0 posturi conform art. 134

1

și 1 post de procuror peste schemă. Astfel, erau prevăzute 3 posturi de conducere (toate 3 ocupate), 26 de posturi de execuție (fiind ocupate 27) și 3 posturi conform art. 134

1

(toate 3 ocupate) (Anexa 15).

Odată cu transferarea unui procuror la 22 noiembrie 2022 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (hotărârea secției nr. 1551/2022 - anexa 5), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a avut o încărcătură de 100%, având 0 posturi vacante (de execuție și conducere), 0 posturi conform art. 134

1

și 0 posturi peste schemă.

În conformitate cu Anunțul privind situația cererilor de transfer formulate de procurori în etapa I și perioada de depunere a cererilor de transfer în etapa a 2-a (anexa 16) "In etapa a 2-a, vor fi analizate doar cererile depuse în perioada 19 - 24.10.2022, conform art. 6

1

alin. (3), în raport cu posturile vacante existente la momentul soluționării de către secția pentru procurori a cererilor de transfer, la parchetele de la care s-au admis cereri de transfer în etapa 1."

Conform Decretului Președintelui României nr. 1.567 din 29 noiembrie 2022 privind eliberarea din funcție a unui procuror, la 29 noiembrie 2022 a fost eliberat din funcție un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoriei Sectorului 6 ca urmare a pensionării (anexa 17).

Conform situației posturilor la parchete la 16 decembrie 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București avea un grad de ocupare de 96,88% având 0 posturi vacante (de execuție și conducere), 1 posturi conform art. 134

1

și 0 posturi de procuror peste schemă. Astfel, erau prevăzute 3 posturi de conducere (toate 3 ocupate), 26 de posturi de execuție (fiind ocupate 26) și 3 posturi conform art. 134

1

(din care 2 ocupate) (anexa 18).

Datele prezentate mai sus în legătură cu situația posturilor de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București la 12 septembrie 2022, 14 noiembrie 2022 și 16 decembrie 2022 precum și decretul de eliberare din funcție a unui procuror ca urmare a pensionării dovedesc faptul ca la 22 noiembrie 2022 ulterior transferării unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București către un alt parchet, această instituție nu avea niciun post vacant. Astfel, argumentul pe care se bazează hotărârea secției nr. 1843 din 13 decembrie 2022 este unul neconform realității statistice.

De asemenea, un alt contrargument este acela că dacă s-ar fi vacantat un loc la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, conform situației cererilor de transfer formulate de procurori în etapa a 2a (anexa 16), un număr de 29 (douăzeci și nouă) de procurori au formulat cerere de transfer către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, existând posibilitatea reală ca locul vacantat să fie ocupat în scurt timp.

Așadar, în contextul dat, argumentul oferit de secție în sensul dezechilibrării Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București nu poate fi reținut în mod rezonabil cât timp au fost formulate 29 de cereri de transfer către această structură de parchet care să ocupe postul vacantat la 22 noiembrie 2022.

În fine, a mai susținut contestatorul că prin Hotărârea secției nr. 1843 din 13 decembrie 2022 s-a reținut necesitatea "menținerii unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să îl ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției, respectiv asigurarea bunei funcționări a parchetelor și interesul legitim privat al magistraților care au formulat cereri de transfer " (anexa 1).

În opinia sa, argumentul intimatului invocat cu privire la propria situație reprezintă unul pur formal, în realitate respingerea cererii fundamentându-se pe alte argumente decât cele invocate oficial.

În susținerea acestei afirmații a arătat două perioade în care secția fie a respins propunerea de delegare a sa la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fie transferul, folosind același argument, al asigurării echilibrului resurselor umane ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

La data de 9 iunie 2020, secția a respins propunerea de delegare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București având în vedere încărcătura de dosare peste media națională. Ulterior respingerii propunerii de delegare, până Ia 22 noiembrie 2022, deși au fost numiți 6 procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București alți 7 procurori au fost detașați/delegați de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

La data de 22 noiembrie 2022, secția a invocat același argument al dezechilibrării Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București în ceea ce privește respingerea solicitării sale de transfer. Argumentul este reiterat de secție la 13 decembrie 2022. În perioada imediat următoarea etapei 1 a sesiunii de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București s-au pensionat 3 procurori iar un al patrulea procuror a fost numit la Direcția Națională Anticorupție. Ulterior vacantării acestor 4 posturi de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, un procuror a fost delegat Ia Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Contestatorul a arătat că a detaliat fluctuația personalului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București pentru a evidenția " echilibrul în repartizarea resurselor umane ",cu separarea fluctuației personalului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București în 2 (două) perioade care au la început soluții ale secției cu privire la contestator: prima perioadă aferentă intervalului 9 iunie 2020 - 22 noiembrie 2022 și o a doua perioadă, ulterioară etapei 1 a sesiunii de transfer a procurorilor la zi (4 martie 2023).

În concluzie, în perioada ulterioară datei de 22 noiembrie 2022 (când au fost luate în considerare locurile vacante pentru etapa a 2-a a sesiunii de transfer) au fost eliberate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București 3 posturi ca urmare a pensionării și 1 post ca urmare a numirii la Direcția Națională Anticorupție.

Cu toate acestea, în ciuda unui deficit de 4 procurori (în acest sens situația posturilor la parchete la 03 februarie 2023 (anexa 42) și hotărârea secției 83 din 09 februarie 2023 (Anexa 43), Ia 14 februarie 2023, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, care a participat la votul în ceea ce privește hotărârea 1552 din 22 noiembrie 2022, a delegat un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București la o altă unitate de Parchet.

Astfel, doar în cazul transferului său s-a pus problema "echilibrului în repartizarea resurselor umane", conform Hotărârii secției nr. 1843 din 13 decembrie 2022.

Pentru aceste argumente, a apreciat că secția pentru procurori a folosit un dublu standard de apreciere în momentul în care a analizat cererea subsemnatului de transfer, de fiecare dată doar ipoteza plecării mele de la parchet creând un dezechilibru.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

A susținut, în esență, că hotărârea contestată este legală, gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezentând atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și instanțelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanței implicate în procedură și interesul privat al solicitantului.

Dispozițiile art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 nu stabilesc o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, revenind secției pentru procurori atribuția de a analiza incidența fiecăruia dintre acestea prin prisma raportului dintre interesul individual și cel general. În acest sens, în considerentele actului atacat au fost expuse informații privind traseul profesional, vechimea în funcția de procuror al contestatorului, date referitoare la situația instanțelor implicate în procedura de transfer, dar și argumentele pentru care s-a acordat prioritate anumitor criterii.

Astfel, contrar criticilor contestatorului, au fost analizate criteriile în discuție în mod obiectiv și coroborat, raportat la situația celor două unități de parchet implicate în procedura de transfer. secția pentru procurori a avut în vedere și a acordat relevanță avizului negativ emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, față de rolul însemnat al conducătorului acestei unități de parchet în gestionarea optimă a propriilor resurse umane, precum și a celor din cadrul parchetelor arondate, prin coroborare cu alte criterii relevante, precum volumul de activitate al parchetului de la care s-a solicitat transferul și al celui la care s-a solicitat transferul.

Totodată, în mod corect a apreciat secția că motivele de ordin profesional invocate de contestator în susținerea cererii de transfer nu puteau prevala față de interesele unității de parchet de la care provenea, ele nereprezentând situații excepționale apte să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat.

A mai arătat intimatul că hotărârea a cărei anulare o solicită a fost adoptată în limitele competențelor sale legale și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 32 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului.

A concluzionat intimatul că instanța de judecată nu poate cenzura actele administrative emise de autoritatea publică în exercitarea dreptului său de apreciere decât dacă actul a fost adoptat cu exces de putere, situație neregăsită în speță, întrucât respingerea cererii de transfer a contestatorului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor prevăzute la art. 60 - art. 60

6

din Legea nr. 303/2004, iar actul administrativ contestat este temeinic motivat. Soluționarea cererii de transfer s-a realizat cu respectarea justului echilibru între interesul individual al solicitanților și interesul general al instanțelor implicate în procedură, iar motivele avute în vedere la respingerea cererii de transfer a contestatoarei nu reflectă o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi și nici al proporționalității între interesul public și interesul privat.

Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care, în esență, a reiterat aspectele prezentate prin contestație.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 194-200 coroborat cu art. 201 alin. (1) și (2) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 201 alin. (3) - (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 8 iunie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

S-au depus la dosar înscrisuri de către ambele părți litigante. S-au depus, de asemenea, de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, note scrise privind răspunsul la întâmpinare, prin care s-a susținut că analiza comparativă efectuată de contestator vizează două sesiuni de transfer diferite, fiecare cerere de transfer cercetându-se în raport de situația de fapt și de dinamica resurselor de la acel moment. S-a avut în vedere nu doar avizul negativ al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ci și criteriile referitoare la încărcătura unității de parchet de unde s-a solicitat transferul, prin raportare la situația de personal de la acel moment, iar susținerile privind aplicarea unui dublu standard sunt nefondate.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Examinând Hotărârea nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de petentul/contestator, a apărărilor intimatului și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este întemeiată.

Înalta Curte constată că a fost învestită, în temeiul art. 61 indice 1 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, coroborate cu cele ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o contestație ce are ca obiect Hotărârea nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori.

În considerentele Hotărârii nr. 1843 din 13 decembrie 2022, au fost expuse datele statistice cu privire la situația posturilor avute în vedere în ședință respectivă, la traseul profesional al domnului A., la situația posturilor și a volumului de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, unitatea de parchet de la care s-a solicitat transferul, și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul, și, cu observarea motivelor invocate de magistratul în cauză, secția pentru procurori a reținut avizul nefavorabil comunicat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul), precum și faptul că unitatea de parchet la care solicitantul își desfășoară în prezent activitatea înregistrează o încărcătură de dosare pe procuror semnificativ peste media națională, în condițiile în care s-a vacantat un post de procuror, ca urmare a măsurilor dispuse în prima etapă a prezentei sesiuni de transferuri.

Luând în considerare volumul ridicat de activitate prin raportare la situația de personal prezentată, secția pentru procurori a apreciat că vacantarea unui alt post la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București va determina creșterea încărcăturii de dosare pe procuror, situație de natură să influențeze negativ desfășurarea în bune condiții a activității și realizarea unui act de justiție de calitate și că nu este oportună admiterea în prezent a cererii de transfer formulate de domnul procuror cu grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, raportat la conținutul actului atacat, Înalta Curte reține că dispozițiile legale incidente în cauză sunt cele prevăzute de art. 60, art. 61 indice 1 și art. 61 indice 2 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, astfel cum a fost modificat în acord cu Decizia nr. 454/24.06.2020 a Curții Constituționale.

Astfel, conform cu dispozițiile art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor șî procurorilor, republicată:

"(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă o instanță din circumscripția aceleiași curți de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Potrivit art. 61 indice 1:

"(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 61 alin. (1). Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile sau compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau ale acestui parchet o impun".

Totodată, art. 61 indice 2 din același act normativ prevede că "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau al completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială."

Înalta Curte amintește, astfel cum a statuat deja în jurisprudența sa constantă, că, în exercitarea atribuțiilor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel și entitățile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, însă este important ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 1843/2022 a secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată.

Astfel, deși textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, examinarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a solicitărilor trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin profesional și personal ale solicitanților, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă.

Or, examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestator, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile expuse în contestație, considerentele Hotărârii nr. 1843/2022 evidențiind analiza doar a unuia dintre criteriile amintite, deși în cuprinsul acesteia se face referire și la reținerea avizului nefavorabil, iar, în raport de această motivare, prin apărările formulate în fața instanței, intimatul susține analizarea în mod coroborat a criteriilor impuse de lege.

Astfel, Înalta Curte reține că cererea de transfer formulată de către contestator a fost respinsă ținându-se seama de faptul că secția pentru procurori a reținut avizul nefavorabil comunicat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul), precum și faptul că unitatea de parchet la care solicitantul își desfășoară în prezent activitatea înregistrează o încărcătură de dosare pe procuror semnificativ peste media națională, în condițiile în care s-a vacantat un post de procuror, ca urmare a măsurilor dispuse în prima etapă a prezentei sesiuni de transferuri. Luând în considerare volumul ridicat de activitate prin raportare la situația de personal prezentată, secția pentru procurori a apreciat că vacantarea unui alt post la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București va determina creșterea încărcăturii de dosare pe procuror, situație de natură să influențeze negativ desfășurarea în bune condiții a activității și realizarea unui act de justiție de calitate.

În ceea ce privește reținerea avizului nefavorabil comunicat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul), Înalta Curte constată că, deși este adevărat că nu intră în atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze o analiză de legalitate a avizelor instanțelor, acest aviz nu complinește analizarea criteriului prevăzut de art. 61

2

lit. a) din Legea nr. 303/2004, care statuează obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a avea în vedere motivele cuprinse în avizele consultative, nu doar caracterul favorabil/nefavorabil transferului.

În cauză nu poate fi ignorată motivarea avizului emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a precizat că procedura transferului apare ca o modalitate sigură de ocupare a posturilor vacante cu procurori care sunt deja implicați și cunosc specificul activității Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, având dosare în instrumentare, în condițiile în care se constată că, în perioada 11 septembrie 2017-11 decembrie 2017, reclamantul a fost delegat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, iar prin Hotărârea nr. 552/09.06.2020 a secției pentru Procurori a fost respinsă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de delegare a reclamantului pe o perioadă de 6 luni în funcția de procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Tot în ceea ce privește analizarea criteriului în discuție, Înalta Curte constată că intimatul a ignorat avizul favorabil emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, ca unitate de la care s-a solicitat transferul, reținând, așadar, în mod formal avizul negativ amintit.

În ceea ce privește celălalt motiv reținut de intimat din care ar rezulta analizarea criteriului privind volumul de activitate al unității de la care se solicită transferul, Înalta Curte constată ambiguitatea motivării hotărârii contestate în ceea ce privește afectarea activității Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București prin acordarea transferului reclamantului, întrucât se raportează la volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, considerând că va fi influențată negativ desfășurarea în bune condiții a activității și realizarea unui act de justiție de calitate, prin raportare la faptul că s-a vacantat un post de procuror, și la volumul de muncă situat peste nivelul mediei naționale, împrejurare care, de altfel, reprezintă doar o posibilitate și nu o certitudine.

Astfel, deși s-au făcut referiri la volumul de activitate al instanțelor implicate în transfer, aceasta a reprezentat doar evidențierea datelor statistice, fără să reprezinte impedimente concrete pentru admiterea cererii de transfer a reclamantului.

În considerarea celor reținute, observând că intimatul a procedat doar la analiza criteriului privind volumul de activitate existent la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, din cele 10 criterii prevăzute de dispozițiile legale care reglementează procedura transferului judecătorilor, criteriu care, în raport de considerentele expuse anterior, este apreciat ca nefiind sustenabil pentru adoptarea măsurii respingerii cererii de transfer, Înalta Curte constată că dreptul legitim al reclamantului, în ceea ce privește concretizarea vocației sale de a funcționa la parchetul pentru care deține gradul profesional corespunzăto,r a fost ignorat de către intimat pe baza unor argumente nevalide.

Fără a nega dreptul de apreciere al intimatului, este evident că acest drept nu echivalează cu posibilitatea acestuia de a exercita acest drept cu nerespectarea principiului proporționalității, care impune respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea este obligată să îl apere și drepturile sau interesele legitime și rezonabile ale contestatorului.

Înalta Curte va constata, așadar, că cele 10 criterii prevăzute de dispozițiile art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor nu au ordine de prioritate și reclamă o evaluare comparativă și cumulativă, evaluare care trebuie realizată într-o modalitate care să nu imprime adoptării soluției ipoteza excesului de putere.

În aceste condiții, din analiza actelor aflate la dosar, se reține că Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, cu avizul consultativ nr. 4508/VI-1/2022 din 31.10.2022, a exprimat un aviz favorabil cu privire la cererea de transfer formulată de domnul procuror A., în contextul expunerii situației posturilor vacante de procuror la nivelul acestei unități de parchet, a încărcăturii pe procuror începând cu anul 2021 și a situației lucrărilor/dosarelor restante ale contestatorului.

Totodată, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a emis avizul consultativ nr. 4144/VI-1/2022 din 04.112022, avizând nefavorabil, în sensul respingerii cererii de transfer, cu motivarea anterior menționată, în contextul expunerii situației posturilor vacante de procuror la nivelul acestei unități de parchet și a încărcăturii pe procuror începând cu anul 2021.

Astfel, chiar dacă nu s-ar observa motivarea acestui din urmă aviz, Înalta Curte apreciază că avizul nefavorabil emis de unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul nu poate fi apreciat că îndeplinește un criteriu care, în mod singular, să poată conduce, prin sine însuși, la respingerea cererii de transfer, având în vedere și faptul că unitatea de parchet de la care s-a solicitat transferul a emis un aviz favorabil.

Înalta Curte constată, de asemenea, că, potrivit evidențelor direcției de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, avută în vedere la data analizării cererii de transfer, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, unitatea de parchet de la care s-a solicitat transferul, sunt ocupate toate cele 29 de posturi de procuror prevăzute în schemă (3 posturi de conducere și 26 de posturi de execuție). Totodată, este neocupat 1 dintre cele 2 posturi temporar vacante pentru care s-a aprobat ocuparea, pe perioadă nedeterminată, în condițiile art. 134

1

din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București sunt delegați 2 procurori la alte unități de parchet.

Ca urmare a măsurilor dispuse în prima etapă a sesiunii de transferuri, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București s-a vacantat 1 post de procuror.

În primul semestru al anului 2022, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, încărcătura pe procuror a fost de 1872 de dosare, comparativ cu media națională de 1333 de dosare, iar încărcătura pe schemă a fost de 1549 de dosare, comparativ cu media națională de 996 de dosare.

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, unitatea de parchet la care s-a solicitat transferul, dintre cele 50 de posturi de procuror prevăzute în schema (7 posturi de conducere și 43 de posturi de execuție), sunt ocupate 5 posturi de conducere și 41 de posturi de execuție, fiind vacante 2 posturi de conducere și 2 posturi de execuție. De asemenea, la acest parchet există 3 posturi temporar vacante pentru care a fost aprobată ocuparea în condițiile art. 134

1

din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea fiind neocupate, 3 procurori cu funcție de execuție sunt delegați în funcții de conducere la același parchet, 3 procurori sunt delegați la alte parchete, 1 procuror este detașat, iar 6 procurori de la alte unități de parchet sunt delegați la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Ca urmare a măsurilor dispuse în prima etapă a prezentei sesiuni de transferuri, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a vacantat 1 post de procuror.

În primul semestrul al anului 2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, încărcătura pe procuror a fost de 47 de dosare, comparativ cu media națională de 61 de dosare, iar încărcătura pe schemă a fost de 42 de dosare, comparativ cu media națională de 49 de dosare.

Prin urmare, în raport de aceste date statistice, observându-se gradul de ocupare al schemei de personal la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, precum și avizul favorabil emis de acesta, nu se poate aprecia cu certitudine că, prin admiterea cererii de transfer a contestatorului, va fi influențată negativ desfășurarea în bune condiții a activității la nivelul acestei unități de parchet, cum de altfel, nici acest criteriu, în mod singular, nu poate conduce, prin sine însuși, la respingerea cererii de transfer.

Totodată, deși scopul asigurării unei bune desfășurări a activității instanțelor/parchetelor și al diminuării efectelor negative ale fluctuației de personal are caracter legitim, îndeplinirea acestui scop trebuie să respecte prevederile legale în materia transferului.

În continuare, se constată că reclamantul A. are o vechime de 11 ani în funcția de procuror (inclusiv perioada de auditor de justiție), o vechime de 7 ani si 9 luni la unitatea de parchet de la care solicită transferul, precum și o vechime de 4 ani și 9 luni în gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel.

În perioada 11 septembrie 2017-11 decembrie 2017, reclamantul a fost delegat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, iar, ulterior, prin Hotărârea nr. 552/09.06.2020 a secției pentru Procurori a fost respinsă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de delegare a reclamantului pe o perioadă de 6 luni în funcția de procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fiind independentă de voința acestuia valorificarea experienței la nivelul parchetului la care acesta are dreptul să funcționeze, în condițiile în care beneficiază de toate drepturile aferente acestui grad profesional.

În concluzie, urmare a constatării nelegalității hotărârii contestate, din perspectiva analizării și aplicării criteriilor prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, evaluând comparativ și cumulativ criteriile antereferite la soluționarea cererii de transfer formulată de contestator, fără o ordine de prioritate, Înalta Curte constată că cererea este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a art. 61

1

alin. (7) din Legea nr. 303/2004 raportat la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va admite contestația formulată, va anula Hotărârea nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și va obliga Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Anulează Hotărârea nr. 1843 din 13 decembrie 2022 a secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și obligă Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatorului A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 iunie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.