ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1657/2023

Ședința publică din data de 19 septembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 389, art. 399 și urm., art. 401, art. 504 C. proc. civ. de la 1865 și art. 451, art. 705, art. 706 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 161/2023 din 16 februarie 2023 pronunțată de Judecătoria Făurei s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că, prin încheierea din 17.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr. x/2015, instanța a admis cererea de învestire cu formulă executorie a contractului de credit nr. x/07.06.2006, devenind astfel instanță de executare.

S-a mai reținut, de asemenea, incidența dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ., precum și a Deciziei nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, în acord cu care instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub același număr de dosar.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că, la data cererii de executare silită, debitorul avea domiciliul în sat Cireșu, județ Brăila, fiind reținută în mod greșit competența Judecătoriei Sectorului 3 de a soluționa cererea de încuviințare a executării silite.

S-a mai reținut, de asemenea, că Decizia nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii nu este incidentă în cauză, întrucât analiza instanței supreme a vizat situația competenței teritoriale alternative în cazul încuviințării executării silite, iar nu sesizarea în mod greșit a unei instanțe necompetente.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Făurei și Judecătoria Sectorului 3 București, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În cauză, se impune determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată împotriva executării silite demarate în dosarul de executare nr. 550/MI/2015 al BEJ C., contestație în cadrul căreia s-a invocat nulitatea absolută a executării prin prisma necompetenței teritoriale a executorului judecătoresc.

Se reține că Judecătoria Sectorului 3 București a procedat la învestirea cu formulă executorie a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit pus în executare silită, astfel cum rezultă din încheierea din 17 martie 2015, pronunțată de această instanță în dosarul nr. x/2015.

În conformitate cu dispozițiile art. 665 alin. (2) C. proc. civ., forma în vigoare la data cererii de executare silită, încheierea de încuviințare a executării silite în dosarul de executare nr. 550MI/2015 a fost emisă la data de 6 aprilie 2015 de către Societatea civilă profesională de executori judecătorești D., cu sediul în București.

Ulterior, executarea a fost continuată în cadrul aceluiași dosar execuțional de către BEJ C., din circumscripția Curții de Apel București, ale cărui acte de executare sunt atacate pe calea contestației la executare ce a generat conflictul de competență.

Potrivit dispozițiilor art. 650 alin. (2) C. proc. civ., "instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

De asemenea, în acord cu art. 711 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare." iar potrivit art. 713 alin. (1) din același cod "Contestația se introduce la instanța de executare."

Prin raportare la dispozițiile legale enunțate rezultă că în cauză instanța de executare este Judecătoria Sectorului 3 București.

Această instanță a învestit cu formulă executorie titlul executoriu care a stat la baza demarării dosarului execuțional nr. x/2015 iar executarea silită propriu-zisă a fost încuviințată de către o societate de executori judecătorești având sediul în București.

De asemenea, executarea silită contestată a început în circumscripția Curții de Apel București, ca urmare a actelor de procedură emise de o instanță și respectiv un organ de executare cu sediul în București, în cadrul contestației la executare fiind invocată necompetența teritorială a executorului judecătoresc.

Se impune astfel concluzia că Judecătoria Sectorului 3 București este instanța de judecată competentă să soluționeze contestația la executare.

Înalta Curte amintește în acest sens că prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. Partea I nr. 1083 din 11.11.2021, s-a statuat principiul unicității instanței de executare, care presupune că "una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare."

În cauză, instanțele fiind sesizate cu judecarea unei contestații la executare, care se introduce la instanța de executare, rezultă că, potrivit dispozițiilor art. 650 alin. (2) C. proc. civ., incidentul apărut în cursul executării silite este în competența instanței de executare, determinată ca fiind Judecătoria Sectorului 3 București.

Pentru aceste considerente și, având în vedere principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 3 București, secția Civilă, căreia i se va trimite dosarul spre judecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2023.