ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2696/2023

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinești, la data de 11 octombrie 2022, sub nr. x/2022, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B.., contestație împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 1003/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc C., solicitând instanței anularea executării silite, pentru suma de 27.405,93 RON reprezentând debit restant și cheltuieli de executare, anularea Somației din data de 1 septembrie 2022, anularea înștiințării privind măsura popririi din data de 1 septembrie 2022, anularea încheierii din data de 1 septembrie 2022 privind stabilirea cheltuielilor de executare, anularea încheierii din data de 29 august 2022 privind încuviințarea executării silite pronunțate de Judecătoria Moinești, anularea adresei către D. S.R.L., precum și a tuturor actelor de executare subsecvente. De asemenea, a solicitat întoarcerea executării silite și restituirea tuturor sumelor executate în dosarul de executare nr. 1003/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc C. și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, contestatorul a arătat, în esență, că executarea silită se realizează în baza unui înscris care nu constituie titlu executoriu, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, iar la dosarul de executare nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte cum a fost calculată pretinsa creanță, pentru ce perioadă, când a avut scadența și din ce se compune.

În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 706 și următoarele, art. 711 și următoarele, art. 181 alin. (1) pct. 2 și art. 183 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 413 din 29 martie 2023, Judecătoria Moinești a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind cererea formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B.., în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. "Contestația se introduce la instanța de executare" iar potrivit dispozițiilor art. 651 din același act normativ "(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor", textul de lege instituind o normă de competență exclusivă în favoarea acestei instanțe.

În cauză, debitorul principal are domiciliul în București, aflat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București, aspect ce atrage competența exclusivă de soluționare a cauzei de către această instanță.

Judecătoria Moinești a reținut că acesta era domiciliul contestatorului și anterior demarării executării silite.

În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Moinești a apreciat că Judecătoria Sectorului 3 București este competentă să soluționeze contestația la executare cu care a fost învestită.

Prin sentința civilă nr. 8414 din data de 2 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind contestația la executare, formulate de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B.., în favoarea Judecătoriei Moinești. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a trimis dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că executarea silită a fost începută de către Judecătoria Moinești, prin încheierea din data de 29 august 2022 prin care s-a dispus încuviințarea executării silite. Aceasta este instanța de executare, nefiind posibile două instanțe de executare în cadrul aceleiași executări silite.

Judecătoria Sectorului 3 București a avut în vedere și împrejurarea că, la data sesizării organului de executare, conform fișei DEPABD, domiciliul debitorului se afla în comuna Agăș, sat Agăș, jud. Bacău, aflat în circumscripția Judecătoriei Moinești.

Prin urmare, Judecătoria Sectorului 3 București a apreciat că Judecătoria Moinești este instanța de excutare, competentă să soluționeze prezenta cauză.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Moinești îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Pe calea contestației la executare, cu care a învestit instanța de judecată, contestatorul A. a dedus judecății actele de executare silită îndreptate împotriva sa, emise în dosarul de executare silită nr. x/2022 al Biroului Executorului Judecătoresc C..

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ. "Contestația se introduce la instanța de executare".

Conflictul negativ de competență dintre cele două instanțe, Judecătoria Moinești și Judecătoria Sectorului 3 București, a fost generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează regulile după care se determină instanța de executare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Prin raportare la acest text normativ, Judecătoria Moinești a reținut că instanța de executare, competentă să soluționeze contestația la executare, este aceea în circumscripția căreia locuiește debitorul, respectiv Judecătoria Sectorului 3 București.

Judecătoria Sectorului 3 București a apreciat că instanța care a încuviințat executarea silită, respectiv Judecătoria Moinești, este instanța de executare, competentă să analizeze validitatea actelor de executare deduse controlului judecătoresc.

Înalta Curte reține că, sub aspectul stabilirii instanței competente din punct de vedere teritorial să judece contestația la executare, în speța dedusă judecății, sunt esențiale următoarele împrejurări, potrivit celor ce succed.

Urmare a cererii formulate de creditoarea B., înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc C., s-a procedat la demararea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din 20 iunie 2019 încheiat cu E. S.A., pentru punerea în executare a titlului executoriu mai sus menționat.

Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din 29 august 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, de Judecătoria Moinești care a avut în vedere că domiciliul debitorului, la data demarării executării silite, era în comuna Agăș, localitatea Agăș, jud. Bacău.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Moinești, care și-a verificat propria competență, competența de soluționare a contestației la executare revine tot acestei instanțe care a încuviințat executarea silită, potrivit principiului unicității instanței de executare, principiu care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, conform celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunțat și Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că "..ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale."

În speță, câtă vreme nu există o situație de excepție față de care legea să atribuie competența de soluționare altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că Judecătoria Moinești este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Moinești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.