ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2452/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2452/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. x/2022, contestatorul debitor A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata B. S.A., să se dispună anularea executării silite întreprinse la solicitarea intimatei, în dosarul de executare silită nr. x/2022 la Biroul Executorului Judecătoresc C., în baza titlurilor executorii reprezentate de facturile fiscale emise din data de 30.04.2021 și până la 31.07.2021, în valoare totală de 16.600,42 RON; suspendarea executării silite în cauză până la soluționarea contestației; diminuarea cheltuielilor de executare; anularea titlurilor executorii contestate și a debitului urmărit.
În drept, au fost invocate prevederile art. 711 pct. 1, art. 712 pct. 2, art. 718, art. 719 C. proc. civ., precum și art. 15 C. civ.
Prin sentința civilă nr. 5498 din 9 septembrie 2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu Jiu invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței soluționării cauzei, în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub nr. x, la data de 29 septembrie 2022.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1 Prin sentința nr. 1398/2022 din 22 noiembrie 2022, Judecătoria Caransebeș a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimată, prin întâmpinare. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a reținut incidența prevederilor art. 651 alin. (3) și art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum și a deciziei nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru recursul în interesul legii.
Astfel, observând că executarea silită a fost încuviințată prin încheierea nr. 193 din 14 martie 2023, pronunțată de Judecătoria Novaci și, reținând principiul unicității instanței de executare, a declinat competența în favoarea Judecătoriei Novaci.
2.2 Învestită prin declinare, prin încheierea nr. 369 din 24 mai 2023, Judecătoria Novaci a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.
A suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
A reținut, în esență, că Judecătoriei Caransebeș îi revine competența de a judeca prezenta cauză dat fiind faptul nu este aplicabilă în speță decizia nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru recursul în interesul legii, nefiind în ipoteza a mai multor debitori obligați prin titlu executoriu.
Astfel, instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului persoană fizică.
Totodată, a reținut că domiciliul debitorului la data înregistrării cererii de executare silită este în com. Zăvoi, sat 23 august nr. 82, jud. Caraș Severin, motiv pentru care a apreciat că aparține Judecătoriei Caransebeș competența de soluționare a contestației la executare.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cererii deduse judecății îl constituie contestația la executare formulată contestatorul debitor A., în contradictoriu cu intimata B. S.A., prin care a solicitat să se dispună anularea executării silite întreprinse la solicitarea intimatei în dosarul de executare silită nr. x/2022 la Biroul Executorului Judecătoresc C..
Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Caransebeș și Judecătoria Novaci și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, făcând aplicarea acelorași dispoziții legale, respectiv art. 790 alin. (1) și art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., însă Judecătoria Caransebeș a reținut și incidența celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.
Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului și ale dosarului de executare nr. 145/E/2022 al BEJ "C.", Judecătoria Novaci este cea care a încuviințat executarea silită împotriva debitorului A., prin încheierea nr. 193 din 14 martie 2023.
Potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:
"în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Aplicând, pentru identitate de raționament, aceste dezlegări obligatorii în cauza de față, se reține că revine instanței de executare competența de soluționare a contestației la executare, din moment ce aceasta a dobândit, de la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, competența de a soluționa orice incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, pe întreaga durată a acesteia.
Se impune, în acest context, precizarea că, din moment ce dezlegările obligatorii, date prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, anterior menționată, vizau stabilirea instanței de executare în ipoteza unui raport juridic obligațional cu pluralitate de debitori, aflat în faza executării silite, cu atât mai mult acestea sunt aplicabile în ipoteza executărilor silite în care figurează un singur debitor.
Drept urmare, odată încuviințată executarea silită, calitatea de instanță de executare nu mai poate fi reapreciată, cu prilejul verificării competenței în cadrul contestației la executare.
Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Novaci, nefiind incidentă o ipoteză de excepție, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală C. proc. civ., care să justifice determinarea competenței în speță, în raport de alte criterii, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, și anume Judecătoria Novaci, ca instanță de executare.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Novaci este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 29 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.