ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 276/2023

Ședința publică din data de 14 februarie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 06.05.2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul B., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună: anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. x/2022 al B.E.J. C.; anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 30.03.2022, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2022; restituirea taxei judiciare de timbru achitate în prezentul dosar și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5703 din 6 octombrie 2022, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a hotărî astfel, raportându-se la art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., precum și la decizia nr. 20/20201, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, a reținut că, în speță, există o încheiere de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, aceasta fiind instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-civilă, prin sentința civilă nr. 502 din 19.01.2023 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat judecata cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că domiciliul contestatoarei, în sensul art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este în București, iar reședința în Cluj-Napoca, județul Cluj, reședință stabilită din data de 22.06.2021, astfel cum rezultă din interogarea DEPABD efectuată de executor.

S-a mai reținut că Decizia nr. 20/27.09.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu are aplicabilitate în prezenta cauză, având în vedere că acea decizie are ca situație premisă situația în care există un titlu executoriu, iar în respectivul titlu figurează mai mulți debitori care au domicilii sau sedii diferite, situate în raza de competență a mai multor judecătorii.

S-a apreciat că în prezenta cauză există o unică instanță de executare, respectiv instanța competentă teritorial în raport cu specificul cauzei (desfășurarea unui program de legături personale cu minora care locuiește cu mama sa în Cluj-Napoca, program care presupune preluarea minorei de la locuința mamei) și cu elementele conturate de art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul litigiului este reprezentat de contestația la executare formulată în dosarul execuțional nr. x/2022 al B.E.J. C. de către debitoarea-contestatoare A., în contradictoriu cu creditorul-intimat B., prin care s-a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional, anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 30.03.2022, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. x/2022, restituirea taxei judiciare de timbru, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată la 17 martie 2022 de BEJ C., intimatul-creditor B. a solicitat executarea silită a sentinței civile nr. 623 din 10 februarie 2022 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, prin care contestatoarea debitoare a fost obligată să respecte programul de legături personale dintre intimat și fiica sa minoră, D., formându-se astfel dosarul de executare nr. 147/2022.

Prin încheierea din 30 martie 2022 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 623 din 10 februarie 2022 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021.

Conflictul negativ de competență este generat de modul de interpretare a dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. în vederea determinării instanței de executare.

Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

De asemenea, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Înalta Curte constată că în cauză, încuviințarea executării silite a fost dispusă prin încheierea din 30 martie 2022 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2022, astfel că din perspectiva exigențelor art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., o dată ce instanța de executare a fost stabilită ca fiind Judecătoria Sector 5 București, acesteia îi revine competența soluționării contestației la executare.

În sprijinul raționamentului expus sunt și statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție din decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii, în sensul că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Astfel, în motivarea deciziei menționate, s-a reținut principiul unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

De altfel, considerentele acestei decizii, ignorate de către Judecătoria Sectorului 5 București sunt decizorii, fiind tranșate chestiuni de principiu cu privire la unicitatea instanței de executare, indiferent de obiectul cauzei în care s-a pronunțat titlul executoriu sau de numărul debitorilor.

Prin urmare, ținând seama de împrejurarea că instanța de executare a fost deja determinată prin efectul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite, de caracterul imperativ al normei înscrise în art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 135 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a constata că Judecătoria Sectorului 5 București este instanța de executare și în consecință, aceleiași instanțe îi revine și competența de a soluționa contestația la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2023.