ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2669/2021

Ședința publică din data de 7 decembrie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 8 februarie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Justiției a solicitat, în contradictoriu cu intimata A., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea tuturor actelor de executare din dosarul execuțional nr. x/2020 al B. și anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. x pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca; admiterea excepției prescripției dreptului de a obține executarea silită; întoarcerea executării silite; reducerea proporțională a onorariului executorului judecătoresc.

A solicitat, de asemenea, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2899 din data de 27 aprilie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a hotărî astfel, în esență, Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că, de regulă, instanța competentă să soluționeze contestația la executare este instanța de executare, astfel cum rezultă din art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește felul competenței, instanța a reținut că, din analiza art. 651 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că legiuitorul a stabilit că aceasta are un caracter imperativ, de ordine publică, cererea urmând a fi adresată, în primul rând, judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Așadar, a apreciat că, prin urmare, competența teritorială stabilită de legiuitor în cuprinsul art. 651 alin. (1) C. proc. civ. nu este una alternativă, astfel încât reclamantul să aibă posibilitatea de a alege între mai multe instanțe care sunt, deopotrivă, competente; legiuitorul a impus ordinea imperativă a instanțelor considerate competente, care vor fi sesizate de către persoana care dorește să sesizeze instanța de executare cu soluționarea unei cereri.

În lumina acestor considerente, a admis excepția necompetenței teritoriale de ordine publică a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea instanței de la sediul debitorului, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 București.

2.2. Prin sentința civilă nr. 7631 din data de 27 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Judecătoria Sectorului 5 București a făcut aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) raportate la cele ale art. 651 C. proc. civ., reținând și incidența art. 112 alin. (1) din același act normativ.

Astfel, a reținut că, întrucât executarea silită are o cauză unică, comună pentru toți debitorii, neputând fi divizată între instanțele în raza cărora își au sediul aceștia, iar instanța care a încuviințat executarea silită a titlului creditorului, ca și instanță de executare competentă teritorial, este Judecătoria Cluj-Napoca, așa cum reiese din încheierea din data de 17 noiembrie 2020, dată în dosarul nr. x/2020 de Judecătoria Cluj-Napoca, cea din urmă judecătorie menționată este competentă din punct de vedere teritorial să judece prezenta cauză, având ca obiect contestație la executare, iar nu Judecătoria Sectorului 5 București.

A mai arătat că, în acord cu această interpretare este și decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, făcând aplicarea acelorași dispoziții legale, respectiv art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., însă Judecătoria Sectorului 5 București a reținut și incidența art. 112 C. proc. civ., precum și a celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competență îl reprezintă contestația la executare formulată contestatorul Ministerul Justiției împotriva executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2020 al B..

Contestația la executare este de competența instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe."

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speță, Judecătoria Cluj-Napoca, prin încheierea de ședință nr. 11138/CC din data de 17 noiembrie 2020, pronunțată de în dosarul nr. x/2020, a admis cererea de încuviințare a executării silite a debitorilor Ministerul Justiției și Curtea de Apel Cluj, formulată de petentul B., prin executor judecătoresc C., la cererea creditoarei A..

Prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, în motivarea deciziei anterior menționate, instanța supremă a reținut principiul unicității instanței de executare, care presupune că "una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și cererile având ca obiect contestație la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute la alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanță fiind calificată de legislator drept instanță de executare".

Față de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, rezultă că, în speță, instanța de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviințat executarea silită.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reținute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 decembrie 2021.